mamaplus

În Moldova cărţile pentru copii ar putea fi editate conform unor noi reguli sanitare

0
//
16.07.2020

Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică reclamă că nu doar hârtia şi cerneala folosită de edituri pot dăuna, dar chiar şi designul cărţilor. Instituţia a elaborat un regulament în acest sens, iar prevederile acestuia sunt dur criticate de Uniunea Editurilor.

În Moldova sunt înregistrate 30 de edituri. Preşedintele asociaţiei de profil, Gheorghe Prini, susţine că toate cele 200 de titluri de carte publicate anual la noi, precum şi cele 10 mii de titluri importate nu corespund prevederilor regulamentului sanitar elaborat de ANSP.

”Editurile din ţara noastră vor muri, deoarece nu vor putea face carte cum vor autorităţile”, a spus preşedintele Uniunii Editurilor din Republica Moldova, Gheorghe Prini. 

Prini reclamă că schimbarea regulilor de editare nu este justificată, aşa cum ANSP nu deţine probe care să demonstreze că manualele şi cărţile tipărite până acum ar putea dăuna sănătăţii copiilor. Medicul igienist de la ANSP Mariana Tutunaru recunoaşte că nu s-au făcut analize de laborator în acest sens.

”Nu avem aşa investigaţie. Întâmplător au fost aduse cărţile cele toxice de la Ministerul Educaţiei, unde a fost găsit conţinutul de plumb depăşit. Nu sunt toate cărţile rele pe piaţă care sunt. Pentru a avea o conduită pe viitor pentru a avea norme sanitare stabilite, noi trebuie să avem un document normativ”, a spus medicul igienist la ANSP, Mariana Tutunaru. 

”Este un regulament toxic, de fapt este o cenzură a activităţii editoriale. Conform articolului 13 din legea activităţii editoriale se interzice să intervină în activitatea editorială”, a spus preşedintele Uniunii Editurilor din Moldova, Gheorghe Prini. 

Responsabilii din cadrul Ministerului Educaţiei nu cunosc nimic despre regulamentul elaborat de ANSP, dar consideră că e necesar un nou act normativ privind editarea cărţilor.

”În ultimii ani am avut foarte multe discuţii în societate privind calitatea cărţii şi din punct de vedere al aspectului şi din punct de vedere al conţinuturilor”, a comunicat şeful de direcţie la Ministerul Educaţiei, Valentin Crudu.

Vânzările de carte au scăzut cu 30 la sută față de perioada de până la pandemie. Venitul anual ajunge la 6 milioane de lei. Nici înainte de izolare moldovenii nu formau cozi la librării. Un moldovean cheltuiește doar 1,5 euro pe an pentru cărţi. În România acest buget este de trei ori mai mare, iar germanii sunt mai generoşi la acest capitol - ei alocă 70 de euro pe an pentru cărţi.