Este Săptămâna Patimilor, ultima săptămână din Postul Paștelui 2023 și perioada de dinaintea Învierii Lui Iisus. Marțea Mare, la fel ca celelalte zile din Săptămâna Patimilor, este o zi cu o importantă încărcătură spirituală și religioasă.
Săptămâna Mare, numită și Săptămâna Sfântă sau Săptămâna Patimilor, reprezintă o perioadă de smerenie și curățare spirituală pentru credincioși, în care preoții îndeamnă la post, rugăciune și la spovedanie. Caracteristica esențială a acestei săptămâni sunt Deniile, transmite protv.ro.
Marțea Mare, semnificația acestei zile
Marțea Mare din Săptămâna Patimilor Domnului este o zi cu o importantă încărcătură spirituală și religioasă pentru creștinism.
În tradiția populară, în Marțea Mare gospodinele fac curățenie de Paște. De asemenea, este şi ultima zi în care oamenii mai pot munci la câmp.
Numită și Marțea Seacă, în această zi Sfinții Părinți au rânduit să se citească Pilda celor zece fecioare.
Aceasta este ziua în care Iisus Hristos le-a povestit celor 12 ucenici ai săi pilda celor 10 fecioare, care prezintă povestea a cinci fecioare „înțelepte" și cinci „neînțelepte" care se pregătesc pentru nuntă.
În Noul Testament, întâlnirea cu Hristos este asemănată unei nunți. Hristos se numește pe sine „mire", iar Apostolii poartă numele de „prietenii mirelui". Mireasa lui Hristos este Biserica, iar Împărăția Cerurilor este reprezentată în această pildă de cele zece fecioare care-și întâmpină mirele cu candelele aprinse, adică pe Mântuitor.
Hristos a dorit ca prin această pilda să arate importanța pregătirii pentru judecata de apoi. Din această pildă trebuie practic să înțelegem că perioada postului trebuie însoțită și de milostenie și că „nu suntem moștenitori ai Împărăției Lui Dumnezeu”.
Denia din Marțea Mare
Cinci fecioare „înțelepte" și cinci „neînțelepte" se pregătesc pentru nuntă. În așteptarea mirelui care întârzie, fecioarele adorm.
Mai târziu, la miezul nopții, se vestește sosirea mirelui, adică a Mântuitorului, iar fecioarele se trezesc.
Untdelemnul din candelele mireselor neînțelepte este pe terminate, așa că ele cer ajutorul fecioarelor înțelepte pentru a le împrumuta cu untdelemn, astfel încât candela lor să nu se stingă.
Fecioarele înțelepte refuză să împartă untdelemnul cu celelalte fecioare, pe motiv că și candelele lor se pot stinge. Fecioarele neînțelepte sunt nevoite să plece astfel pentru a cumpăra untdelemn.
În timp ce ele lipsesc, sosește mirele. El merge la nuntă împreună cu fecioarele „care erau gata" și ușa se închide. Vor ajunge și fecioarele neînțelepte, dar vor găsi ușa închisă și vor striga: „Doamne, Doamne, deschide-ne noua", iar mirele le raspunde: „Adevărat zic vouă: Nu vă cunosc pe voi".
Părintele Constantin Galeriu, cercetând originalul grecesc al Noului Testament a găsit interpretarea: „Nu recunosc chipul meu în voi". Prin asta înțelegem că chipul nostru autentic este în Hristos.
Pilda se încheie cu aceste cuvinte: „Privegheați și vă rugați, că nu știți ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului".
Hristos a dorit ca prin această pilda să ne descopere importanța pregătirii noastre în vederea judecății de apoi.
De asemenea, din această denie trebuie să înțelegem că o faptă buna, ca să fie virtuoasă, are nevoie de garanția că scopul ei duce la Dumnezeu. De aici reiese că în vremea postului nu trebuie să ne rezumăm doar la a nu mânca „de dulce” și a ne ruga. În perioada postului, și nu numai, trebuie să dăm dovadă de milostenie.
Din pildă înțelegem că o simplă virtute cultivată nu ne face moștenitori ai Împărăției Lui Dumnezeu. Fecioarelor nebune nu le-a fost suficientă fecioria. Lipsa faptelor bune, a milosteniei, le-a făcut pe acestea să nu poată fi alături de Hristos. Candele pe care ele le țineau în mână reprezintă darul fecioriei, iar untdelemnul este milostenia. Fără untdelemn candelele se sting, adică fecioria dacă nu este însoțită de milostenie nu folosește la nimic.
Astfel, denia din Marțea Mare ne arată că intrarea în Împărăția lui Dumnezeu este asemenea unei nunți. Pentru acest lucru, Hristos vine ca Mire la Judecata de apoi. Pilda celor zece fecioare este un îndemn la o neîncetată priveghere și la milostenie.
Săptămâna Patimilor, semnificația fiecărei zile
Săptămâna Mare, denumită și Săptămâna Sfântă sau Săptămâna Patimilor, în creștinism reprezintă ultima săptămână a Postului Mare și săptămâna de dinainte de Paște.
Săptămâna Patimilor reprezintă perioada de la Florii până în Sâmbăta cea Mare inclusiv.
Săptămâna Sfântă include sărbătorile religioase Duminica Floriilor, Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare.
Săptămâna Mare nu trebuie confundată cu Săptămâna Luminată, care reprezintă prima săptămână de după Postul Paștelui.
În tradiția ortodoxă, Săptămâna Mare începe cu Sâmbăta lui Lazăr, ziua de dinainte de Duminica Floriilor.
Duminica Floriilor – Cunoscută și ca Duminica Stâlpărilor, această zi marchează sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim și începe ultima săptămână a Postului Paştilor.
Potrivit Bisericii Ortodoxe, Duminica Floriilor, o zi plină de tradiții și superstiții, este primul praznic împărătesc cu dată schimbătoare din anul bisericesc. În Duminica Floriilor, creștinii ortodocși sărbătoresc intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, călare pe un asin, așa cum a prezis proorocul Zaharia. Mântuitorul este primit în cetate de oamenii fericiți, care l-au întâmpinat cu ramuri de finic și i-au cântat osanale.
Lunea Mare – În ziua de luni din Săptămâna Patimilor se face pomenirea patriarhului Iosif, vândut de frații săi cu treizeci de arginți. Lunea Mare este considerată fiind prima zi a Patimilor lui Iisus. În Biserică, la Liturghie, preotul citește istoria vieții Lui Iisus pentru a le reaminti credincioșilor de momentul în care Mântuitorul a fost vândut de Iuda.
Patriarhului Iosif este o preînchipuire a lui Hristos, care a fost vândut de Iuda. Acuzat de desfrânare, el ajunge în închisoare, iar după ce este eliberat este pus administrator peste tot Egiptul. Stăpânirea lui Iosif peste Egipt reprezintă o prefigurare a biruinței Lui Hristos asupra păcatelor lumii.
Tot în Lunea Mare se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos să se usuce pentru ca nu avea roade. Este o pildă dată omului din care trebuie să se rețină că Dumnezeu este atât iubire, cât și dreptate. Așadar, la Judecata de Apoi, El nu doar va răsplăti, ci îi va și pedepsi pe cei ce „nu au rodit”.
Marțea Mare – Numită și Marțea Seacă, aceasta este ziua în care Iisus Hristos le-a povestit celor 12 ucenici ai săi pilda celor 10 fecioare, care prezintă povestea a cinci fecioare „înțelepte" și cinci „neînțelepte" care se pregătesc pentru nuntă.
În Noul Testament, întâlnirea cu Hristos este asemănată unei nunți. Hristos se numește pe sine „mire", iar Apostolii poartă numele de „prietenii mirelui". Mireasa lui Hristos este Biserica, iar Împărăția Cerurilor este reprezentată în această pildă de cele zece fecioare care-și întâmpină mirele, adică pe Mântuitor.
Hristos a dorit ca prin această pilda să arate importanța pregătirii pentru judecata de apoi.
Miercurea Mare – Această zi din Săptămâna Patimilor amintește de momentul în care Maria Magdalena i-a spălat lui Iisus picioarele cu propriile lacrimi, în semn de căință, în timp ce se afla în casa lui Iosif cel Lepros.
Tot miercuri este și ziua în care Iuda l-a vândut pe Iisus fariseilor pentru 30 de arginți. Gestul făcut de Iuda a făcut ca, mai târziu, Biserica să rânduiască ca ziua de miercuri să devină zi de post, alături de vineri, ziua în care Iisus a fost răstignit. Miercurea și vinerea sunt cele două zile ale săptămânii în care creştinii trebuie sa postească de-a lungul întregului an.
Joia Mare – Numită și Joia Neagră sau Joia Patimilor, aceasta este ziua care marchează Cina cea de Taină a Mântuitorului și citirea Deniei Mari.
Denia pentru Joia Mare marchează patru evenimente importante din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor (ca pildă pentru smerenie), Cina cea de Taină, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul patimilor.
În această zi Iisus a luat masa alături de ucenici și a instituit Sfânta Taina a Împărtășaniei.
Cu această ocazie le-a spălat picioarele celor 12 discipoli și le-a spus că unul dintre ei l-a vândut.
După Cină, Iisus merge în grădina Ghetsimani să se roage, de unde este ridicat de farisei și dus, în final, în fața lui Pilat.
În Joia Mare, gospodinele vopsesc ouăle în roşu.
Vinerea Mare - Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri de dinainte de Paște. Este numită și Vinerea Paștelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. După credința creștină, în această zi a murit Iisus răstignit pe cruce.
Vinerea Neagră face parte din cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină numită „Triduum Sacrum”, care include Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare.
În ziua de vineri se ține post negru, iar preoții oficiază slujba numită Ceasurile împărătești și Vecernia, în timpul căreia se face scoaterea Epitafului în mijlocul bisericii, pentru închinare.
Sfântul Calinic de la Cernica
În 2023, în Marțea Mare, este pomenit și Sfântul Calinic de la Cernica, monah important în istoria României.
Ziua în care îl cinstim pe Calinic este sărbătoare cu cruce roșie în calendar și avem dezlegare la untdelemn și vin. Totuși, 2023 este o situație specială, deoarece se suprapune peste una dintre zilele din Săptămâna Mare și prin urmare postim și în această zi.
Sfântul Calinic de la Cernica este sărbătorit pe 11 aprilie, în aceeași zi în care a trecut la cele sfinte, iar anul acesta marcăm 155 de ani de la moartea monahului, survenită în 1868.
