Crăciunul rămâne una dintre cele mai semnificative sărbători pentru moldoveni, fiind încărcat de tradiții care, deși s-au transformat de-a lungul timpului, continuă să reflecte spiritul comunitar și valorile familiei. Despre obiceiurile vechi, semnificația colindatului și modul în care Crăciunul a devenit tot mai mult o sărbătoare intimă a vorbit istoricul Andrei Prohin.
Multe obiceiuri de Crăciun s-au pierdut în perioada sovietică, când practicile religioase erau restricționate. Unele tradiții au fost depășite de timp, iar în prezent sărbătoarea este tot mai influențată de aspectul comercial, accentul punându-se pe cadouri și cumpărături, transmite moldova1.md.
În trecut, Crăciunul era o sărbătoare a comunității; astăzi, este mai mult un moment al familiei.
„Încă de la începutul lunii decembrie, colindătorii se pregăteau temeinic. Fiecare ceată avea roluri precise: cine colecta banii, cine conducea ceta. În Ajun, colindatul începea de la persoanele importante din sat – primar, preot. Din banii adunați se plăteau muzicanți sau se făceau fapte bune pentru comunitate”, a explicat Prohin.
Și casele erau pregătite cu atenție: „Se așterneau paie în casă, în amintirea nașterii lui Hristos în iesle. În prima zi de Crăciun se făceau și anumite lucrări casnice pentru spor: văruitul pereților sau ungerea cu lut a cuptorului”, a adăugat istoricul.
Crăciunul se celebrează fie pe 25 decembrie, fie pe 7 ianuarie, iar în R. Moldova sunt recunoscute ambele date. „Această diferență s-a datorat reformei calendarului. Cei care sărbătoresc pe 25 decembrie urmează calendarul gregorian, iar cei de pe 7 ianuarie, stilul iulian. După Primul Război Mondial, cu înființarea Mitropoliei Basarabiei, s-a păstrat stilul vechi, pentru că schimbarea era considerată prea radicală”, a spus Prohin.
Tradițiile populare reprezintă o bogăție spirituală care trebuie transmisă mai departe, a subliniat istoricul. De altfel, din 2013, Crăciunul pe stil nou, sărbătorit pe 25 decembrie, este recunoscut oficial în Republica Moldova.