O echipă internațională de cercetători a descoperit că persoanele cu un nivel ridicat de neuroticism și o deschidere scăzută către experiențe noi se confruntă mai frecvent cu simptome mai severe de insomnie.
În același timp, anxietatea joacă un rol esențial în această legătură, acționând ca un mediator între trăsătura de personalitate și tulburarea somnului, transmite point.md.
Insomnia este una dintre cele mai frecvente tulburări de somn. Aceasta se poate manifesta prin dificultăți la adormire, treziri frecvente sau trezirea prea devreme cu imposibilitatea de a adormi din nou. Forma pe termen lung crește riscul de boli cardiovasculare, obezitate, slăbirea sistemului imunitar și afectează semnificativ starea de spirit, capacitatea de muncă și funcțiile cognitive.
Neuroticismul este o trăsătură de personalitate care reflectă tendința unei persoane de a experimenta emoții negative: anxietate, iritabilitate, tristețe, furie. Persoanele cu nivel ridicat de neuroticism reacționează, de obicei, mai puternic la situațiile stresante, resimt mai des neliniște și gestionează mai greu tensiunea.
Cercetătorii conduși de Barbara Araujo Conway au comparat datele a 353 de persoane cu insomnie și 242 fără probleme de somn. Participanții au completat chestionare online pentru a evalua severitatea insomniei, trăsăturile de personalitate (conform modelului „Big Five”) și nivelul anxietății și depresiei.
Un nivel ridicat de neuroticism a fost asociat cu o insomnie mai severă. Deschiderea către experiențe noi și conștiinciozitatea (disciplinarea) au fost, dimpotrivă, asociate cu simptome mai puțin severe. Anxietatea și depresia au avut o legătură mai puternică cu insomnia decât trăsăturile de personalitate în sine.
Cercetătorii au concluzionat că anxietatea explică în totalitate legătura dintre neuroticism și insomnie. Persoanele cu un nivel ridicat de neuroticism experimentează mai frecvent anxietate, care le împiedică să doarmă.
Înțelegerea rolului trăsăturilor de personalitate poate ajuta la individualizarea terapiei tulburărilor de somn. Totodată, cercetătorii subliniază că datele lor au caracter observațional și că, deocamdată, nu se poate afirma o relație directă de cauzalitate.
