Europenii vor mânca pește și caviar creat în laborator până în anul 2030. Câteva companii din Belgia și Germania au început deja producția experimentală, iar primele produse vor fi lansate în Singapore — una dintre cele mai deschise țări față de inovațiile alimentare.
De la carne la pește crescut în laborator
După ce, în 2024, carnea cultivată a intrat în atenția Uniunii Europene – odată cu primele cereri de autorizare a ficatului gras cultivat – startup-urile europene din domeniul biotehnologiei alimentare s-au orientat rapid spre pește. La Leuven (Belgia) și Hamburg (Germania), două companii testează o nouă formă de acvacultură, fără apă și fără pescari: creșterea peștelui din celule vii, relatează libertatea.ro cu referire la Euroactiv, transmite point.md.
„Noi nu creștem fileuri, ci permitem celulelor să se dividă. Celulele trebuie să simtă că trăiesc în corpul unui somon atlantic, de exemplu, și atunci încep să se înmulțească”, a explicat Cornelius Lame, directorul de marketing al startup-ului german Bluu.
Compania Bluu a fost fondată în 2020 și lucrează la un tip de icre și pește crescuți în laborator, care ar putea ajunge pe piață în Singapore în 2026.
Cum se produce peștele de laborator
Procesul începe cu prelevarea de celule de la un pește real, care sunt apoi cultivate într-un mediu controlat, bogat în substanțe nutritive. Aceste celule se înmulțesc până ajung la o masă care poate fi combinată cu ingrediente de origine vegetală pentru a recrea gustul și textura originală.
„Luăm celule animale reale, deci nu este vorba despre ceva vegan”, spune Lame. „Suntem autentici.”
Comparativ cu carnea obținută din celule de mamifere, peștele de laborator are un mare avantaj: nu necesită temperaturi ridicate pentru creștere.
„Carnea de mamifere trebuie cultivată la o temperatură de aproximativ 37 de grade, ceea ce consumă multă energie. Celulele de pește, în schimb, se dezvoltă bine chiar și la temperatura camerei”, a explicat Annelies Bogaerts, directoarea generală a companiei belgiene Fishway.
Fishway lucrează în principal cu doradă și biban de mare și intenționează să obțină aprobarea UE până în 2027, iar să lanseze produsele pe piață până în 2030.
Icre din laborator și un viitor fără pescuit excesiv
În timp ce Bluu mizează pe pește și icre, alte companii dezvoltă burgeri și produse hibride – combinații de proteine vegetale și celule cultivate. Oamenii de știință spun că astfel de produse ar putea compensa deficitul de ofertă cauzat de pescuitul excesiv și de cererea tot mai mare de proteine.
„Produsele noastre pot fi folosite, de exemplu, ca adaos la burgerii vegetali, pentru a le îmbunătăți profilul nutritiv”, spune Bogaerts.
Startup-urile subliniază că nu doresc să concureze cu pescuitul tradițional: „Nu suntem împotriva pescuitului sau acvaculturii. Sperăm să nu fim văzuți ca o amenințare, ci ca o completare”, adaugă CEO-ul Fishway.
Un viitor de 510 miliarde de euro
Potrivit estimărilor Good Food Institute Europe, piața globală a produselor cultivate în laborator ar putea ajunge la 510 miliarde de euro până în 2050, creșterea fiind susținută în special de regiunea Asia–Pacific. În prezent, SUA este prima țară care a aprobat vânzarea somonului crescut în laborator, iar Europa avansează lent, dar sigur.
În același timp, unele state europene, precum Austria, Franța și Italia, s-au declarat împotriva comercializării produselor animale crescute artificial, motivând că acestea afectează „stilul de viață european”.
Europa rămâne reticentă. Asia, pionierul pieței alimentare in vitro
Profesoara Vincenzina Caputo, expertă în economie alimentară la Universitatea de Stat din Michigan, consideră că acceptarea acestor produse va depinde de mentalitatea regională: „Publicul din UE este mai precaut față de inovații. Țări precum Singapore și Noua Zeelandă sunt mai deschise și normalizează astfel de produse, stimulând acceptarea lor.”
Cornelius Lame de la Bluu confirmă că Europa rămâne în urmă: „În Europa discutăm dacă putem numi aceste produse „burger” sau „cârnați”. Este un semn prost pentru investitori. Suntem o companie europeană, dar mergem mai întâi în Asia.”
Daniel Voces, directorul Europêche, organizație care reprezintă pescuitul tradițional, a declarat că produsele crescute în laborator nu reprezintă o amenințare.
Între timp, Comisia Europeană se pregătește să dea undă verde „super-recoltelor” – plante modificate genetic care vor putea face față secetei și schimbărilor climatice.
