Ecologiștii trag un semnal de alarmă privind creșterea nivelului de poluare fonică în Republica Moldova, un domeniu care, potrivit lor, este aproape ignorat de autorități.
Deși în municipiul Chișinău au fost efectuate măsurători și se cunosc zonele cu zgomot ridicat, măsuri concrete de intervenție nu au fost aplicate, transmite moldova1.md.
„Poluarea fonică este un fenomen care nu se vede, dar se aude. De la zgomot, lumea pierde auzul. Este bine cunoscut faptul că, în orașe, oamenii aud mai rău decât cei de la țară. Dar se agravează și alte boli neuropsihice. Când omul este sufocat de zgomot, se enervează, i se ridică tensiunea arterială. Nimeni nu măsoară lucrul acesta, dar este real”, a declarat ecologistul Vladimir Garaba.
Potrivit lui Vladimir Garaba, măsurătorile efectuate „de nenumărate ori” pe principalele artere ale Chișinăului arată că nivelul de zgomot este direct proporțional cu poluarea atmosferică.
„Erau vreo 12 puncte. Unde este poluarea atmosferică înaltă, acolo și zgomotul este cel mai înalt. Cele mai critice sunt partea de jos a orașului, strada Albișoara, Calea Ieșilor, zona Gării. Nu văd, deocamdată, din partea autorităților, un interes sporit pentru combaterea poluării fonice”, a afirmat specialistul.
Legislația moldovenească stabilește limite clare privind nivelul de zgomot:
- 70 de decibeli ziua;
- 60 de decibeli noaptea - în funcție de zonă și de tipul instituției. În școli și grădinițe, pragul este și mai redus — 40–50 de decibeli, potrivit normelor sanitare.
Cu toate acestea, monitorizarea este sporadică, iar sancțiunile sunt rareori aplicate, deși răspunderea revine atât persoanelor fizice, cât și agenților economici care depășesc limitele admise.
În prezent, Republica Moldova are doar un singur gard fonic, instalat pe șoseaua Hâncești în urmă cu 11 ani. Ecologistul spune că asemenea construcții ar trebui să existe și în alte localități și în apropierea traseelor naționale, mai ales în preajma instituțiilor de sănătate sau de învățământ.
„Bineînțeles că este necesar, mai ales acolo unde aceste trasee traversează mijlocul localităților. Ar trebui să fie mai ales în zona unde sunt spitale și școli. În alte țări, astfel de garduri sunt comune. Poate că nu arată bine, dar protejează oamenii de efectele zgomotului”, a subliniat Garaba.
Ecologiștii mai propun și plantarea arborilor ca metodă naturală de reducere a poluării fonice, mai ales în orașe și de-a lungul drumurilor intens circulate. Vegetația densă absoarbe și difuzează undele sonore, contribuind la îmbunătățirea calității vieții urbane.
