De ce ignoră bunicii regulile părinților? Psiholog: „Le este greu să renunțe la poziția din care ei impuneau regulile. În plus, tind să redevină emoțional mai apropiați de stadiul copilăriei”

Nu e un mit: majoritatea bunicilor par să uite sau chiar să ignore regulile stabilite de părinți atunci când rămân cu nepoții. Deși sunt avertizați să respecte anumite recomandări, cum ar fi lipsa dulciurilor sau ora strictă de culcare, bunicii acționează adesea ca și cum regulile nu ar exista. Psihologii explică fenomenul și oferă soluții.

„Nu vrem zahăr în alimentația copiilor!” – o regulă simplă pentru părinți, dar adesea ignorată cu nonșalanță de bunici, care apar invariabil cu ciocolată sau bomboane ascunse în buzunare. „Când erai mică, și eu te lăsam să stai până târziu!”, spun bunicii, uitând convenabil cât de greu le era apoi părinților să readucă rutina copilului la normal.

Le este mai ușor să fie mai indulgenți decât părinții

Deși pare că bunicii subminează autoritatea părinților în mod voit, explicațiile psihologilor sunt mai nuanțate. Diana Chiciorea, psiholog specializat în relații familiale, subliniază două dinamici majore: „Bunicii sunt în dificultate să accepte că părinții nepoților – propriii lor copii – sunt acum adulți cu drept deplin asupra deciziilor de educație. Ei trebuie să renunțe la poziția dominantă din care impuneau reguli și să respecte autoritatea părinților.”

Din acest motiv, bunicii nu se mai pot baza pe ideea că „știu ei mai bine”, chiar dacă au crescut deja trei sau patru copii. Acum, lucrurile s-au schimbat, iar părinții copiilor sunt singurii responsabili de educația acestora. Desigur, uneori bunicii pot spune hotărât „casa mea, regulile mele”, mai ales când nepoții vin în vizită. Însă chiar și atunci, subliniază psihologul, adevărul e doar parțial de partea lor, deoarece bunicii nu sunt cei care au autoritatea finală asupra copilului.

Pe de altă parte, specialistul mai adaugă că bunicii, pe măsură ce îmbătrânesc, tind să redevină emoțional mai apropiați de stadiul copilăriei. „Astfel le este mult mai ușor să comunice cu nepoții, să împărtășească interese comune și să fie mai indulgenți decât părinții.”

De la vinovăție până la distracție: motivele reale ale bunicilor

Psihologii citați de Parents.com identifică mai multe cauze pentru această amnezie selectivă:

• Vinovăția: Bunicii simt că au petrecut prea puțin timp cu propriii copii și încearcă acum să compenseze oferind nepoților mai multă libertate.
• Uitarea: O parte dintre ei chiar uită regulile stabilite, din cauza vârstei sau a stresului.
• „Știu ei mai bine”: Bunicii cred sincer că experiența lor de viață le permite să știe mai bine decât părinții ce este potrivit pentru nepoți.
• Distracția: Pur și simplu își doresc să le ofere nepoților momente distractive și memorabile.

Ce reguli parentale nu trebuie niciodată încălcate

Totuși, există limite clare pe care bunicii trebuie să le respecte cu strictețe, conform psihologului Diana Chiciorea: „Regulile privind sănătatea și integritatea fizică sau mentală a copilului trebuie păstrate cu sfințenie. Dacă copilul are alergii, dieta strictă trebuie respectată. Dacă este predispus la tulburări de neurodezvoltare, evităm expunerea la ecrane. Dacă are întârzieri în achiziții, îl încurajăm să facă lucrurile singur, nu facem în locul lui.”

Discuția despre cât și cum îi răsfață bunicii pe nepoți este întotdeauna sensibilă. E important să analizăm atent situația și să înțelegem dacă „cocoloșirea” bunicilor îl împiedică pe copil să crească independent și autonom, să învețe să se îmbrace sau să mănânce singur, sau dacă sunt doar momente de răsfăț ocazional, care îi aduc bucurie. „Dacă observăm că aceste gesturi îi fac rău copilului, atunci este necesar să intervenim și să punem limite clare. Însă nu este corect să atribuim toată responsabilitatea bunicilor – uneori chiar părinții își răsfață exagerat copiii, fără să-și dea seama că, în felul acesta, le blochează dezvoltarea armonioasă”, atrage atenția psihologul.

Citeste continuarea pe hotnews.ro