Cu săptămâna de lucru de 4 zile, fără reducerea salariului, au de câștigat nu doar angajații, dar și companiile

Un studiu recent publicat în Nature Human Behaviour arată că trecerea la o săptămână de lucru de patru zile, fără reducerea salariului, îmbunătățește semnificativ sănătatea fizică și mentală a angajaților, precum și performanța acestora la locul de muncă. Cercetarea a fost realizată de un colectiv de la Boston College, condus de sociologii Wen Fan și Juliet Schor, care au monitorizat timp de șase luni un eșantion de 2.896 de angajați din 141 de organizații din întreaga lume.

Participanții au provenit din Statele Unite, Australia, Canada, Irlanda, Noua Zeelandă și Regatul Unit, iar studiul a evaluat indicatori ca: epuizarea profesională, calitatea somnului, starea de oboseală și eficiența la locul de muncă.

Rezultatele arată că angajații ale căror programe au fost reduse cu cel puțin opt ore pe săptămână au resimțit cele mai mari beneficii, manifestate prin scăderea stresului și îmbunătățirea sănătății generale.

Comparativ cu angajații din 12 companii care au păstrat modelul tradițional de lucru de cinci zile, cei care au trecut la patru zile au raportat niveluri mai ridicate de bunăstare fizică și mentală.

Studiul vine în continuarea unei inițiative globale numite „4 Day Week Global”, care promovează un nou model de muncă adaptat nevoilor angajaților post-pandemie, fără a afecta interesele companiilor. Această abordare a devenit tot mai relevantă după pandemia de COVID-19, care a accelerat tranziția către munca la distanță și a evidențiat niveluri ridicate de epuizare profesională în multe industrii.

Un experiment similar a avut loc în 2022 în Regatul Unit, unde peste 3.300 de angajați din 73 de companii au participat la un proiect pilot de șase luni privind săptămâna de lucru de patru zile. Rezultatele au indicat nu doar menținerea productivității, ci și o creștere a acesteia în unele cazuri: 34% dintre lideri au declarat că productivitatea a crescut ușor, în timp ce 46% au raportat niveluri constante.

Autorii studiului recunosc însă anumite limitări, precum participarea voluntară a companiilor și concentrarea exclusivă pe firme din țări vorbitoare de limba engleză, majoritatea fiind de dimensiuni mici sau medii. Pentru o validare mai extinsă a modelului, cercetătorii recomandă desfășurarea unor studii aleatorii susținute de guverne, care să evalueze impactul reducerii timpului de lucru la scară largă.