Astăzi, creștinii ortodocși sărbătoresc cei 40 de Sfinți Mucenici din Sevastia

Cea mai importantă sărbătoare a lunii martie este considerată ziua de 9/22 martie, atât conform calendarului creștin ortodox, cât și celui popular. În această zi creștinii ortodocși sărbătoresc cei 40 de Sfinți Mucenici din Sevastia, numiţi în tradiţia populară Mucenicii sau Măcinicii.

Obiceiuri, tradiții și superstiții

Сei 40 de Sfinți Mucenici au fost soldaţi creştini şi au trăit pe timpurile împăratului Licinius, unul dintre acei care prigonea creştinii. 

Sărbătoarea creştină s-a suprapus cu cea de început a anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională moldovenească ‒ Mucenicii sau Măcinicii. În credinţa populară în această zi se încheie Zilele Babelor, lăsând loc Zilelor Moşilor. 

Așadar pentru a întâmpina cum se cuvine sufletele strămoșilor, gospodinele fac şi astăzi Sfințișori (colăcei) de Măcinici. Mâncatul lor are conotații magice, îmbunând spiritele strămoșilor și asigurând un trai liniștit în anul care urma. Numiți și Mucenici, Brăduleți, acești colăcei i-ar închipui pe cei 40 de sfinți uciși la Sevastia, pe vremuri femeile, făcând chiar 40 de colăcei; cei mai mulți fiind dați de pomană, în special copiilor săraci. Sărbătoarea Măcinicilor era una dintre cele mai așteptate sărbători de către copiii de altădată. Prin Bucovina se obișnuia ca, în locul colăceilor, să se facă 40 de plăcinte cu varză. În aceste preparate trebuia să se pună neapărat miere și nuci, pentru că se credea, că ele asigură legătura viilor cu morții, respectiv învierea prin moarte.

Alte practici și credințe specifice de Măcinici: în această zi (sau a doua, a treia zi) se obişnuia să se scoată plugul şi să se meargă cu el la arat, se semăna usturoiul, ceapa, se răsădea curechiul, femeile așteptând să culeagă de 40 de ori mai mult cu condiția ca înainte de semănat să bată 40 de mătănii și să dea de pomană 40 de sfințișori și 40 de lumânări.

Se credea, că vremea de Mucenici se va repeta și în următoarele 40 de zile, iar dacă ploua pe 9/22 martie, atunci va ploua și la Paști, dacă tuna, vara va fi prielnică pentru toate culturile; dacă îngheţa în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.

Se mai zicea în popor, că mucenicii ne scapă de patruzeci de necazuri, dar şi de alte sute de mii. Se considera că cum încetează Babele, Moşii îndată încep a bate cu măciucile sau ciocanele în pământ, anume ca acesta să se dezgheţe, să intre gerul şi să iasă căldura, să crească iarba verde.

Astăzi, dintre toate practicile străvechi, mai există obiceiul ca femeile să coacă în ziua de 9/22 martie 40 de figurine din aluat ‒ „sfinţişori” sau „mucenici”, reminiscenţe ale idolilor neolitici ai fertilităţii, iar bărbaţii să bea câte 40 sau 44 de pahare de vin sau rachiu. „Sfinţişorii” sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma antropomorfă a cifrei opt ‒ cifra echilibrului cosmic. Odată scoşi din cuptor, ei se ung cu miere de albine şi se presară cu nuci măcinate, apoi după ce sunt sfinţiţi la biserică, se împart persoanelor prezente, familiei, rudelor şi vecinilor, mai ales copiilor pentru sufletul morţilor.

Sursa