Astăzi, creștinii ortodocși de rit vechi îl cinstesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

În fiecare an, în data de 6 mai, creștinii ortodocși din țara noastră îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtător de biruință, considerat ocrotitor al soldaților și al armatei.

Potrivit datelor Întreprinderii de Stat „Registru”, astăzi își sărbătoresc onomastica peste 55 de mii de cetățeni moldoveni.

Istorie și semnificație

Sfântul Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinți creștini. A trăit în vremea împăratului Dioclețian (secolul al IV-lea).

Datorită vitejiei și victoriilor sale, ajunge mare conducător de oști.

În anul 303, împăratul Dioclețian va începe lupta împotriva creștinilor. Au fost dărâmate lăcașuri de cult, interzise adunările creștinilor, arse cărțile sfinte. Dioclețian a dat poruncă ca cei ce se vor lepăda şi vor părăsi pe Hristos să se învrednicească de cinstiri împărăteşti şi de daruri, iar cei cer nu se vor supune poruncii, să fie omorâți.

În fața acestei situații, Sfântul Gheorghe nu se ferește să-și mărturisească credința în Hristos, motiv pentru care a fost întemnițat. Ulterior a fost supus la diverse chinuri: loviri cu sulița, tras pe roată, îngropat în var, lespezi de piatră puse pe piept, dar nicio tortură nu l-a făcut să renunțe la credința sa.Cei prezenți, uimiți de faptul ca Sfântul Gheorghe a rămas în viață și că a înviat un mort, au renunțat la păgânismul lor și s-au convertit la creștinism. Minunea învierii celui decedat a convins-o și pe sotia lui Diocletian, împărăteasa Alexandra, să adere la creștinism.

Pentru că nu s-a lepădat de Hristos, Sfântul Gheorghe a fost condamnat la moarte prin decapitare, în ziua de 23 aprilie/6 mai 304, aceasta fiind și ziua de prăznuire.

Sfântul Gheorghe pe Steagul Moldovei

Sfântului Gheorghe doborând balaurul este reprezentat pe Steagul Țării Moldovei, care se află la Mănăstirea Zografu din Muntele Athos. Pe acest steag este scrisă și rugăciunea Sfântului Ștefan cel Mare către Sfântul Gheorghe:

„O, luptătorule și biruitorule, mare Gheorghe, în nevoi și în nenorociri grabnic ajutător și cald sprijinitor, iar celor întristați, bucurie nespusa, primește de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Tarii Moldovei. Păzește-l pe el neatins în lumea aceasta și în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin. Și aceasta a făcut-o în anul 7008 (1500), în al 43-lea an al Domniei Sale”.