Dureri de cap insuportabile? Trei cauze principale și cum să acționăm

Creierul nu doare niciodată. Atunci când experimentăm o cefalee, simțim în primul rând durere, apoi presiune și chiar amețeală, toate însoțite de reverberații în întregul organism. Dar unde apare această durere? Cefaleea este un simptom atât de vag și des întâlnit, încât e foarte greu de încadrat la o analiză superficială. Nu ne dor niciodată neuronii din creier, că acolo se procesează impulsurile venite de la alți nervi, mușchi ce îmbracă gâtul sau capul, învelișurile nervoase ale creierului, articulațiile apropiate capului. Encefalul (denumirea creierului) nu deține receptori de durere.

În ultimii ani, tot mai mulți medici au acceptat că sindroamele cefalalgice (algic vine de la durere, cefal de la cap) reprezintă și răspunsuri centrale la tensiuni în mușchii ce manșonează calvaria (oasele ce protejează creierul) și gâtul. Pastilele care detensionează musculatura duc la ameliorarea cefaleei.

Postura greșită dă dureri de cap

Anumite conflicte nervoase pot da durere de cap. Există formațiuni tumorale care apasă nervii, procese inflamatorii (dinții, ureche, nas, ochi, sinusuri), malformații vasculare, poziții articulare vicioase. Trebuie găsite cauzele exacte și rezolvate prompt. Foarte mulți oameni stau greșit cu gâtul și capul, proiecția făcându-se vicios, cu suprasolicitarea coloanei cervicale. Apare cefaleea occipitală (în zona din spate a capului), cu durere din ceafă, ascendentă, spre occiput. O poziție cu capul drept pe coloană, exercițiile de gimnastică ale gâtului, un antiinflamator la nevoie sunt măsuri suficiente pentru a nu ajunge la modificări articulare ce pot necesita chiar corecție chirurgicală.

Hipertensiunea, una dintre cauze

Hipertensiunea arterială dă durere de cap. Este o durere în vertex (punctul cel mai înalt al calvariei), occiput, în spatele ochilor, însoțită de presiune, amețeală, chiar greață. Hipertensivii trebuie să recunoască simptomele tipice, să își ia imediat tensiunea cu un aparat (digital, dar ideal cu manșetă mare, care se pune deasupra cotului, pe braț, cu furtunul jos, spre degetul mare), să se întindă pe un pat, să își ia pastilele din schema cronică sau să apeleze la altele (gen captopril, sub limbă). Salturile tensionale (de exemplu peste 200/100 mmHg) sunt urgențe medicale și necesită vizită la medic.

… sau probleme oftalmologice

Problemele oftalmologice cu defecte la nivelul lentilelor naturale sau ale retinei pot duce la cefalee. Un consult specializat, cu ochelari la nevoie, poate anula durerea de cap. Tulburările anxios-depresive au, de regulă, în cortegiul lor de manifestări cefaleea. Persoanele depresive trebuie să apeleze la psiholog sau psihiatru, fără nicio rușine.

Durerea de cap poate fi semnal de alarmă în infecții generale (viroze, pneumonii, pielonefrite etc.), intoxicații (amoniac în insuficiențele hepatice, creatinină și uree în insuficiențele renale, ingestii mari de paracetamol sau alte substanțe).

Cum acționăm?

Orice sindrom cefalalgic repetat necesită investigații și consult neurologic, dacă s-au exclus celelalte etiologii (cauze) cardiovasculare, reumatologice, stomatologice, oftalmologice. Poate fi vorba de o formațiune tumorală care apasă țesutul cerebral sau care trage de structurile învelitoare ale creierului (dura mater, arahnoida, pia mater - acestea dor, de regulă), anevrisme vasculare; aici e nevoie, de regulă, de intervenții chirurgicale. Cefaleea poate fi un simptom banal, dar ne spune foarte multe lucruri. Funcționează ca o alarmă când ceva nu este în regulă în alte părți și trebuie să îi dăm importanță, să ne verificăm, să corectăm cauzele.

Metode prin care  recunoști un accident vascular cerebral:

• AVC-ul în mod tipic evoluează, dă semne, are un crescendo, un punct critic, apoi un decrescendo, uneori chiar pe mai multe zile.
• Tipic apar tulburări de mișcare sau sensibilitate în corp, dar tabloul poate fi sărac aici.
• Tulburările de vorbit sunt frecvent întâlnite. Persoana care înainte vorbea normal, acum se bâlbâie, stâlcește cuvintele, vorbește ciudat, fără sens.
• Tulburările de înțelegere ale celorlalte persoane care vorbesc pot apărea și ele.
• Fața devenită asimetrică, cu pleoapa, pometele, buza pe o jumătate coborâte.
• Lipsa de control asupra unei zone din corp, spre exemplu mână sau picior.
• Paralizia de la gât în jos poate fi instalată în accidentele cerebrale masive.
• Aparent banalele episoade de amețeală, debutate brusc, pot fi date tot de accidente vasculare.
• Durerile intense de cap pot fi semne sugestive și ar trebui să ridice semnale de alarmă, indiferent de vârstă.
• Tulburările de vedere, de tipul vederii duble instalate brusc, sunt sugestive pentru un eveniment vascular.