Cum prevenim diareea asociată tratamentului cu antibiotice la copii?

Dacă în cazul afecțiunilor virale nu este indicat să intervenim cu antibiotice, când vine vorba de infecțiile bacteriene, medicul pediatru i-ar putea prescrie celui mic un tratament cu antibiotic. Administrate corect, conform indicațiilor medicului, antibioticele își dovedesc eficiența în tratarea infecțiilor bacteriene. Însă, ca în cazul oricărui alt tip de medicament, acestea au, la rândul lor, și efecte adverse, printre care tulburări gastrointestinale (diaree, greață, vărsături, pierderea apetitului), infecții fungice, fotosensibilitate. Ne vom opri, însă, asupra tulburărilor gastrointestinale, mai precis la diaree, una dintre cele mai frecvente reacții adverse la antibiotice, în rândul copiilor.

Pe lângă faptul că omoară bacteriile responsabile cu anumite infecții, antibioticele pot distruge și bacteriile prietenoase care formează flora intestinală a copilului, ajută digestia și reglează consistența scaunelor celui mic. Odată eliminate aceste bacterii, scaunele copilului devin apoase, moi și mult mai frecvente, mai ales în cazul în care celui mic îi sunt administrate antibiotice pe termen lung. Tocmai de aceea, orice tratament cu antibiotice ar trebui însoțit și de unul cu probiotice, care ajută la reglarea florei intestinale.

În general, diareea debutează după aproximativ o săptămână de la iniţierea tratamentului cu antibiotice, însă există situații în care apare și la câteva ore după administrarea antibioticului sau la câteva zile, săptămâni, chiar două luni după oprirea antibioticului.

Diareea poate fi produsă de aproape orice tip de antibiotic, în special de cefalosporine, betalactamine (ampicilină, amoxicilină, penicilină), sulfonamide, macrolide și chinolone.

Care sunt simptomele diareei asociate antibioticelor?

Simptomele diareei asociate antibioticelor pot fi ușoare până la severe, însă de cele mai multe ori simptomatologia este una ușoară, care se remite în câteva zile după oprirea antibioticului.

De obicei, diareea asociată antibioticelor se manifestă prin:

• scaune moi, eliminate de mai mult de 3 ori într-o zi;
• crampe abdominale;
• flatulență;
• senzație de balonare;
• letargie.

Uneori, diareea asociată antibioticelor mai poate fi însoțită și de senzație de vomă, vărsături sau febră. În orice caz, indiferent de simptome, este important să iei legătura cu medicul care i-a prescris copilului tratamentul, în așa fel încât să ajusteze dozele sau să îi prescrie un alt tip de antibiotic.

De ce apare diareea în urma tratamentului cu antibiotice?

Te întrebi de ce antibioticele provoacă tulburări gastrointestinale, printre care și diaree? Ei bine, așa cum am precizat anterior, antibioticele au puterea să distrugă bacteriile care provoacă infecții în organism, dar și echilibrul microbiomului intestinal (microflora sau microbiota) format din trilioane de microorganisme: bacterii virusuri, ciuperci, protozoare.

Microbiomul joacă roluri-cheie în susținerea funcțiilor fiziologice din organismul nostru, iar la nivel intestinal, include cel puțin 1.000 de specii diferite de bacterii bune, cu roluri multiple și complexe. Un microbiom sănătos și echilibrat, ajută la:

• absorbția optimă a nutrienților din alimente;
• prevenirea bolilor autoimune, prin reglarea permeabilității crescute a mucoasei intestinale, împiedicând pătrunderea în sânge a anumitor molecule responsabile de instalarea unor afecțiuni autoimune;
• susținerea sistemului imunitar. Știai că peste 70% din funcția imunitară se află în intestin și că sistemul imunitar poate fi întărit prin fortificarea microflorei intestinale?;
• sinteza anumitor vitamine (vitamine din complexul B, vitamina K);
• reducerea inflamației cronice;
• prevenirea anumitor tipuri de cancer;
• menținerea greutății corporale în parametri normali.

Cum prevenim diareea asociată tratamentului cu antibiotice la copii?

Pentru că tulburările gastrointestinale, implicit diareea, apar frecvent în urma tratamentului cu antibiotice, în majoritatea cazurilor se recomandă utilizarea probioticelor concomitent cu administrarea antibioticelor.

Probioticele sunt microorganisme care alcătuiesc flora benefică a organismului și creează un filtru protector împotriva microbilor și bacteriilor neprietenoase care pot provoca diferite infecții, ajută sistemul imunitar și previn tulburările gastrointestinale care apar fie în urma antibioticelor, fie după administrarea altor tipuri de medicamente.

Probioticele se găsesc și în farmacii, sub formă de suplimente necesare pentru a limita efectele adverse ale tratamentelor cu antibiotice. Unele probiotice s-au dovedit a fi eficiente în tratamentul unor condiții medicale specifice, cum ar fi diareea indusă de tratamentul cu antibiotice la copii.

Probioticele care conțin tulpini de Lactobacillus rhamnosus sunt, în general, cel mai bine tolerate de organismul celor mici, chiar și de către persoanele imunocompromise. Tulpina probiotică originală Lactobacillus rhamnosus se găsește în microflora intestinală și la nivel urogenital, precum și în diferite produse alimentare precum lapte fermentat, pasteurizat, iaurt și anumite brânzeturi.

Lactobacillus rhamnosus este una dintre cele mai studiate tulpini de bacterii, fiind izolată pentru prima dată în 1983 de către Barry R. Goldin și Sherwood L. Gorbach. Majoritatea studiilor au fost realizate pentru a evidenția și analiza beneficiile pe care această tulpină le are asupra sistemului gastrointestinal, dovedindu-se că este eficientă în reducerea episoadelor și simptomele diareice la copii.

Organismul uman este expus zilnic acestor tipuri de lactobacili, astfel că probioticele care conțin tulpini de Lactobacillus rhamnosus sunt bine tolerate și foarte rar produc infecții sau apariția altor afecțiuni.