În contextul pandemiei de anul acesta, teama de îmbolnăvire a atins cote maxime, la fel și măsurile de igienă luate. Acestea au, desigur, un rol deosebit de important, dar trebuie reținut și că igiena în exces dăunează.
Ne apărăm de boli păstrând o igienă strictă. Aceasta ne poate feri de boli grave, inclusiv de temutul COVID-19. Pe de altă parte, trebuie reținut că sistemul imunitar e mai competent la persoanele care sunt expuse frecvent la bacterii, microbi și virusuri, cu alte cuvinte, exact ca un sportiv, devine mai puternic atunci când este antrenat. Medicii ne atenționează că avem nevoie să fim expuși într-o anumită măsură germenilor, altfel organismul va fi incapabil să reacționeze prompt la nevoie.
Încercăm să ne protejăm cât mai mult copiii de contactul cu germenii, ajungând să fierbem și să călcăm toate hainele, să dezinfectăm fiecare suprafață cu care intră în contact, să le dăm numai apă fiartă și răcită. Dar acest exces de zel împiedică sistemul imunitar să se dezvolte la capacitatea maximă, ceea ce își va pune amprenta asupra vieții de adult. Începând din copilărie, corpul creează o bază de informații cu toți germenii întâlniți, așa că la următorul contact cu aceștia îi va recunoaște și va acționa imediat.
Conform unor studii, igiena dusă la extrem favorizează apariția de alergii, astm, infecții respiratorii mai dese, boli autoimune și inflamatorii. Frica patologică (adică aceea irațională, însoțită de anxietate, agitație, palpitații) de germeni (bacterii, fungi, viruși), mizerie și de contaminarea cu aceștia se numește științific misofobie sau germofobie.
Asta nu înseamnă să renunțăm la regulile de igienă, ci să găsim o cale de mijloc. De exemplu, spălarea mâinilor cu săpun reprezintă o barieră în fața infecțiilor, dar când ne spălăm de zeci de ori pe zi sau folosim produse agresive, bariera protectoare naturală a organismului se distruge, iar prin fisurile microscopice apărute la nivelul pielii se pot strecura microorganisme dăunătoare. Și purtarea măștii chirurgicale poate duce la iritații, deci cei cu pielea sensibilă să aplice întâi o cremă protectoare.
Nu te trata cu antibiotice fără recomandarea medicului, riști să dezechilibrezi inutil flora intestinală, care conține peste 1.000 de specii de microorganisme cu rol important, unele implicate inclusiv în sinteza unor vitamine (K, B12). Bacteriile din intestin sunt responsabile cu până la 80% din imunitatea organismului. Totalitatea microorganismelor (bacterii, virusuri, ciuperci) de pe corp (piele, nas, sistem digestiv, plămâni, vagin) alcătuiește microbiomul (microflora), foarte important pentru sănătate!
Ai grijă de pielea mâinilor
Utilizarea dezinfectantelor, mai ales a clorului, fără a purta mănuși afectează semnificativ pielea mâinilor, care devine uscată, se înroșește și capătă crăpături fine. Protejează-te, folosește substanțele în scopul și concentrațiile menționate de producători și aplică zilnic creme grase, hrănitoare.
Dezechilibre în zonele sensibile
Spălarea de mai multe ori pe zi, dușurile intime (vaginale), spray-urile și alte măsuri de igienă excesivă sunt la fel de dăunătoare precum lipsa ei, fiindcă dezechilibrează flora normală din această zonă, făcând organismul sensibil la diverse boli.
