Tot mai multe cazuri de pneumonie, soldate cu decese, sunt înregistrate în rândul adulților. Care sunt complicațiile bolii și cum poate fi prevenită aflăm de la Doina Rusu din cadrul Institutului de Ftiziopneumologie.
Există multe mecanisme care predispun către dezvoltarea pneumoniei. Pentru pneumoniile bacteriene, frigul și răceala sunt întotdeauna factori predispozanți ce reduc pentru moment toate mecanismele de protecție a căilor respiratorii.
De asemenea, stresul, surmenaj fizic, bolile cronice ieșite de sub control influențează negativ imunitatea persoanei. În această perioadă, organismul este predispus la reducerea răspunsului imun de protecție, iar bacteriile pot fi contractate chiar și din mediul ambiant, de la o altă persoană bolnavă.
„Nu este vorba doar despre o răceală sau expunere la frig. Este un echilibru între mecanismele virulenței patogenului și o disbalanță a proceselor de protecție a corpului uman. Riscul este mai crescut în perioada rece a anului”, a subliniat Doina Rusu.
Totuși, din grupele de risc fac parte vârstnicii cu afecțiuni cardiovasculare, diabet zaharat și altele, precum și persoanele cu boli oncologice sau cele care iau tratamente biologice.
„Pentru unele persoane din grupele vulnerabile, pneumonia poate da complicații severe. Orice bacterie poate cauza o infecție fatală”, a subliniat interlocutoarea.
Potrivit specialistului, în perioada pre-COVID pentru o persoană tânără, imunocompetentă, fără boli concomitente, șansa de a face pneumonie pe parcursul anului era de 10 la sută, adică din 100 doar unul putea să facă pneumonie. Pentru vârstnicii de la 65 de ani ,șansele sunt mai mari – 10 din 100 dezvoltau această boală.
De menționat este că, din cauza COVID-19, numărul cazurilor de îmbolnăvire de pneumonie și decese este în creștere. Ca urmare, rata mortalității prin pneumonie va crește cu 70 la sută, la nivel mondial, în perioada pandemiei, potrivit Agenției Naționale de Sănătate Publică.