Proprietăţile benefice ale cartofului şi reţeta unui delicios sufleu de cartofi

Toate femeile care urmează regim cunosc mitul răspândit potrivit căruia cartofii îngraşă. Însă nu trebuie să primim acest aliment, numit şi „a doua pâine”, doar sub acest aspect. De fapt cartofii, abordaţi corect, sunt un produs curativ. Care sunt, prin urmare, proprietăţile benefice ale cartofilor fără de care nici nu ne putem închipui meniul zilnic?

Ajută la hipertonie

Pe lângă carbohidraţi (până la 25%), proteine (2%) şi grăsimi (0,3%), cartofii conţin, de exemplu, potasiu. Şi nu puţin – 568 mg la 100 g de cartofi cruzi. Datorită conţinutului bogat de potasiu, cartofii sunt indicaţi pentru persoanele care suferă de hipertonie, ateroscleroză şi insuficienţă cardiacă. În primul rând, pentru că potasiul este un element indispensabil pentru funcţionarea normală a muşchiului cardiac şi a vaselor sangvine. În al doilea rând, el normalizează metabolismul hidroelectrolitic în organism, ajută la eliminarea lichidelor în exces împreună cu sarea de masă. Aceasta uşurează funcţionarea inimii, îmbunătăţeşte schimbul de substanţe şi reglează funcţia glandelor cu secreţie internă. Tocmai de aceea cartofii sunt baza multor diete curative. Dar ei trebuie pregătiţi corect – fierţi sau, şi mai bine, copţi. Cartofii copţi păstrează maximum de substanţe folositoare.

Uşurează evoluţia gastritei

Cartofii sunt foarte beneficiu în cazul gastritelor cu aciditate ridicată şi al ulcerelor de stomac şi duoden. Şi asta pentru că pH-ul cartofului este un pic alcalin, de aceea „stinge” acidul în exces din stomac. Astfel se manifestă proprietăţile folositoare ale amidonului „dăunător”, conţinut în exces în cartofi. Da, amidonul nu se asimilează, de aceea în viaţa obişnuită nutriţioniştii nu ne recomandă să îl consumăm de 2-3 ori pe săptămână. Însă această proprietate cunoscută a amidonului de a înveli practic pereţii stomacului şi a atenua consecinţele acţiunii sucurilor gastrice este în acest caz foarte utilă.

Luptă împotriva avitaminozei

Cartoful – sursă de vitamine? Da! El conţine vitamine în număr mare – С, В, В2, В6, В, РР, D, K, Е, acid folic, caroten… În plus, aminoacizi folositori şi acizi organici. Conţinutul de aceste substanţe este minim, de aceea un cartof nu poate fi comparat, după valoarea sa, cu o lămâie, de exemplu. Însă atunci când mâncăm cartofi, o facem cu plăcere, spre deosebire de aceleaşi lămâi, şi nu ne limităm în cantităţi. Iar în timpul mesei ne putem linişti cu următorul gând: consumăm nu doar calorii dăunătoare, ci şi o mulţime de substanţe folositoare.

Sufleu de cartofi cu caşcaval

MOD DE PREPARARE

1. Încălziţi cuptorul aragazului la 180 °С. Spălaţi bine cartofii, uscaţi-i. Într-o formă de copt nu prea mare puneţi sarea de mare, iar apoi aranjaţi cartofii. Coaceţi 1 oră, apoi scoateţi cartofii şi răciţi-i. Nu stingeţi cuptorul.

2. Curăţaţi şi tocaţi mărunt ceapa. Tăiaţi baconul în bucăţele nu prea mari. Daţi prin răzătoare caşcavalul. Spălaţi, uscaţi şi tăiaţi mărunt firele de ceapă verde.

3. Încălziţi în tigaie uleiul, puneţi baconul şi prăjiţi, până se rumeneşte, 6 minute. Adăugaţi ceapa, căliţi încă 4 minute. Luaţi de pe foc şi lăsaţi să se răcească. 4. Faceţi o tăietură orizontală, cu o grosime de 1,5 cm, pe fiecare cartof. Scobiţi cu atenţie miezul, puneţi într-un bol. Păstraţi coaja. 5. Turnaţi laptele în bol, pasaţi cartofii, adăugaţi ceapa cu baconul, cozile de ceapă verde şi jumătate din caşcavalul ras. Separaţi albuşurile de gălbenuşuri. Turnaţi în compoziţia de cartofi gălbenuşurile şi smântâna, săraţi şi amestecaţi. Bateţi spumă albuşurile şi încorporaţi-le treptat în piure, amestecând cu atenţie. 6. Umpleţi coaja de cartofi cu compoziţia obţinută, presăraţi cu caşcavalul rămas. Daţi la cuptor pentru 10 minute. Serviţi imediat. Poftă bună!

Sursa