De ce este mai greu să concepi al doilea copil? Explicația experților

Alegerea de a avea un al doilea copil este o decizie pe care majoritatea părinților și-o asumă singuri, de cele mai multe ori. Există însă și destule cazuri în care decizia le aparține doar parțial, pentru că, din anumite cauze, deși își doresc la fel de mult un al doilea copil cum și l-au dorit pe primul, nu îl pot avea.

Uneori, a doua sarcină vine foarte greu, după ani de încercări și asta este cu atât mai frustrant cu cât prima sarcină s-a produs destul de repede și de firesc. Cu toate acestea, infertilitatea secundară este un fenomen prea puțin studiat, necunoscându-se cauzele care o determină, în condițiile în care prima sarcină a fost absolut normală.

Și asta probabil în virtutea faptului că specialiștii își concentrează atenția asupra cercetărilor ce țin mai ales de infertilitatea primară, având în vedere că actualmente unul din 6 cupluri întâmpină probleme mai mult sau mai puțin grave ce au la origine acest fenomen.

Puțin studiată, infertilitatea secundară îi face, de altfel, pe mulți specialiști să dea din umeri când sunt întrebați despre ea. Și mai trist este faptul că nu este considerată o afecțiune majoră, medicii afirmând că acele cupluri care au o asemenea problemă nu ar trebui să se simță chiar atât de nefericite, în comparație cu altele, pentru că au cel puțin un copil.

Ideea că ar trebui să fie mulțumiți cu ceea ce au nu îi consolează însă pe părinții care își doresc un al doilea copil care întârzie să apară. Mai mult, gândul că au putut concepe un prim copil și că nu mai pot să conceapă un al doilea îi face să fie extrem de stresați uneori.

Chiar dacă pare de necrezut, pentru majoritatea părinților care au un copil, imposibilitatea de a avea un al doilea are un impact asupra psihicului lor la fel de mare ca acela pe care îl are infertilitatea primară asupra cuplurilor care nu reușesc să conceapă deloc. Trauma este la fel de mare, chiar dacă societatea nu privește la fel cele două situații.

Care sunt cauzele infertilității secundare?

Faptul că ea există a devenit deja o certitudine pentru mulți părinți. Ce anume însă o determină? O explicație posibilă, pe care o dau specialiștii în domeniu, ar fi aceea că infertilitatea secundară apare ca o consecință a unei maternități întârziate. Femeile care concep primul copil la o vârstă deja destul de înaintată au șanse mai puține să mai conceapă ulterior și un alt copil. Vârsta este un factor delicat și foarte important în această ecuație.

Odată cu înaintarea în vârstă se deteriorează atât calitatea și cantitatea spermei, cât și capacitatea femeii de a procrea (deteriorare cauzată de afecțiuni diverse precum chisturi, polipi, fibrom, endometrioza etc.). Pe lângă acești factori inevitabili, ce țin de înaintarea în vârstă, există și factori ce țin mai degrabă de stilul de viață: alcoolul, stresul, luarea sau pierderea în greutate.

Când ar trebui să ne îngrijorăm?

Dacă primul copil a fost conceput la fel de greu, atunci ar trebui să se țină cont de cauzele care au determinat infertilitatea. Dacă, în schimb, prima sarcină a apărut relativ repede din momentul în care a fost dorită, lucrurile se complică. În mod normal se spune că la prima sarcină, partenerii ar trebui să încerce să conceapă în mod natural timp de un an de zile, iar dacă în acest timp nu se întâmplă nimic, ar trebui să se adreseze unui specialist. Cu a doua sarcină lucrurile stau puțin diferit. Dacă ea nu apare după 6 luni din momentul în care a fost planificată, atunci trebuie consultat medicul.

Se spune că o femeie știe de la început câți copii își dorește să aibă. Și tot destinul ei matern este decis de această dorință pe care o poartă cu sine, exprimând-o sau nu aievea. Uneori însă destinul pare să joace feste. Și, oricât ar părea de lipsit de logică, dorința de a avea un al doilea copil poate eșua într-o decepție dureroasă. Luptăm până la capăt sau ne resemnăm cu ideea? Care e cea mai bună alegere?

Când îl faceți pe al doilea? Sau despre presiunea de a avea al doilea copil

Prima presiune pe care o simte orice femeie începe cu acea insiduoasă și aberantă întrebare: ”da' voi nu faceți un bebeluș? Sau când vine barza și pe la voi?” A doua presiune și poate cea mai dureroasă este acea care vine cu stupida întrebare: ”Da' nu îi faceți o surioară sau frățior? Când îl faceți pe al doilea?”

Importanța fraților este atât de înrădăcinată în conștiința culturii noastre că, spre deosebire de întrebările inocente de la început despre dacă să procreezi sau nu, dezbaterea adiacentă despre a avea mai mult de un singur copil se concentrează exclusiv asupra faptului dacă copilul deja existent va fi distrus de unicitatea sa la părinți.