mamaplus

Experiența tristă a unei mame din Chișinău: ”În loc să-mi acorde ajutor, m-au ținut pe coridor...”

0
//
09.06.2020

O postare anonimă a unei femei care a născut la Maternitatea Nr. 1 din Chișinău a devenit virală în mediul online. În scrisoarea sa, femeia descrie cu lux de amănunte ce s-a întâmplat cu ea timp de 4 zile, cât a fost internată la maternitate. Ea spune că s-a confruntat cu dureri groaznice și indiferența asistenților medicali.

”Fiind însărcinată în termenul 39-40 săptămâni, la data de 1 Iunie, orele 02:00 noaptea am chemat salvarea, am fost transportată la Maternitatea Nr 1 din Chișinau, pentru că la Maternitatea Nr 2 erau persoane cu febră și Covid19. Ajungând la Maternitate, în loc să mi se acorde ajutor, fiindcă aveam dureri mari, am fost ținută în coridor, la care medicii de gardă cereau explicații de ce am fost adusă la acestă maternitate, că ei nu primesc locuitorii sectorului Poșta Veche, mi s-a măsurat temperatura și mi-au permis să intru în sfârșit!

La gardă era un medic bărbat, nu-i cunosc numele, dar pot să îl identific dacă se va face anchetă. El a refuzat să-mi primească sarcina, spunând următoarele: ,,Primească-i sarcina cine vrea, eu n-am de gând’’. Medicii de gardă în noaptea de 1 iunie, orele 03:00, au discutat între ei și au decis să mă trimită în salonul de naștere să mă chinui, chiar dacă apele deja îmi erau rupte și totul decurgea spre a naște în scurt timp.

Mi-au spus să nu rag, că nu sunt la psihiatrie...

Deci m-am muncit cu dureri insuportabile în salonul de naștere numărul 6, etajul 1, de dureri strigam, la care au venit și mi s-a spus ”să nu rag că nu suntem la psihiatrie”. De la orele 3 până la orele 8:30 m-am muncit de dureri, în acest timp nu m-a vizitat nici un medic ginecolog ca să vadă situația, deci, după toate, dimineața au venit la schimb alți medici de gardă. Intrând în salon, m-a consultat medicul ginecolog și zice ,,Draga mea, dapoi tu naști, capul fătului de multă vreme era deja la ieșire!”

Cu mare chin m-am urcat pentru a naște, procesul a fost foarte repede, aș zice nici 30 de minute! M-au forțat foarte tare după ce deja bebelușul apăruse la lumina zilei. Când deja trebuia să cobor masa nașterii am observat că nu pot de picioare și în zona pubiană este o durere insuportabilă și oasele îmi scârțiau de parcă se rupeau, la fel și bebelușul a avut de suferit rămânând cu un hematom la cap!

Mi-au pus un diagnostic dur... 

M-au transportat cu masa pe rotile în salonul Nr 14. Am stat la pat fără să ma pot mișca în ziua aia până nu m-au văzut medicii și au analizat că problema mea este una ca Simfizită de 18 ml mi s-a facut radiografie, puțin s-au speriat la care mi-au zis că ,,deja nu știu îți place, nu-ți place, dar asta e cum s-a primit!

M-au vizitat medici și șefa secției îmi faceau vizite de câteva ori pe zi, ca să-mi vadă starea. Au fost zile de coșmar în acest spital, stând cu niște dureri de oase picioare și spate insuportabile și chinuitoare, mă simțeam un invalid căci faceam treburile sub mine și nu puteam nimic să fac, nici să mănânc, nici să-mi fac igiena dimineata… După toate astea, lângă mine era o nouă viață, un bebeluș nevinovat, care trebuia îngrijit, alăptat.

Cu chin, cu durere, cu puterile mâinilor mele am îngrijit de el, și multumesc Domnului că a fost un copil liniștit.

Am insistat să se permită să vină cineva din apropiați să îngrijească de mine și copil, la care mi s-a refuzat din cauza covidului și mi-au zis că tot ce e nevoie să mă îngrijească sunt datoare asistentele, dar au fost și zile în care am stat udă în pat și neîngrijită, la care nu mi s-au facut injecțiile de dureri, a fost o zi de coșmar după care am insistat să plec acasă ca să fiu îngrijită de ai mei.

La externare nu s-a descris că am fost internată 4 zile, dar numai două, nu s-a scris corect starea mea de sănătate, nu mi s-a descris starea mea și ceea ce e cu mine, simfizita de gradul 2! Deci, după toate, reiese că m-au externat în stare normală și eram destul de sănătoasă, dar la externare m-am deplasat cu căruciorul, pe când am venit cu picioarele mele în acea Maternitate. Deci mi s-a spus dintre asistente că a mai fost un caz în care a plecat cu căruciorul, fiindcă bazinul meu la internare s-a depistat că e îngust și e nevoie de cezariană, vorbind între ei ,,Bazinul ei e îngust și e nevoie de cezareană, nu știu cum va naște ea.” Total indiferență, atitudine urâtă față de pacient sunt nesatisfacută față de acest personal.

Acum la moment, data de 9 Iunie, starea mea la fel este rea, stau la pat, dacă încerc să-mi schimb poziția, durerile sunt insuportabile în zona pubiană, mersul este ca la rață, picioarele le târâi pe podea. Nu se știe deci dacă în timp îmi voi reveni la normal.”