Femeile care ajung pentru prima dată în sala de nașteri sunt convinse: „colegele” lor mai experimentate au parte de mai puține suferințe. Și asta, pentru că a doua, a treia etc. naștere este mult mai ușoară. Dar oare acest lucru este adevărat?
Specialiștii nu riscă să afirme că a doua naștere este mai ușoară. Pe de o parte, este mai ușor să mergi pe o cale bătătorită, dar pe de altă parte, cu trecerea anilor organismul nu este la fel de puternic și rezistent.
A doua naștere
Țesuturile care s-au întins o dată „țin minte” capacitățile lor și sunt gata să repete realizările anterioare. Și deprinderile practice oferă un anumit avantaj, permițând femeii să participe conștient în procesul de naștere. Mămicile cu experiență nu au frică de necunoscut. Însă încrederea excesivă în forțele proprii este periculoasă, deoarece poate duce la conflicte cu personalul medical. Dar există și altfel de cazuri: femeia nu a uitat durerile nașterii, se teme de repetarea lor și are o atitudine negativă din start, ceea ce, de asemenea, nu este bine.
Diferența dintre nașteri
Semnele prevestitoare ale nașterii se manifestă întotdeauna, însă a doua oară ele apar în alte termene și nu sunt la fel de pronunțate. De exemplu, contracțiile false, de antrenament, care pregătesc uterul de naștere și nu presupun deschiderea colului uterin încep să se manifeste, la femeile care nasc pentru prima dată, la 34 de săptămâni, iar la mămicile cu experiență – mai devreme, după 20 de săptămâni, și, de regulă, sunt nedureroasă. Însă, în ciuda lipsei disconfortului, aceste manifestări trebuie tratate cu seriozitate: femeile trebuie să se întindă în pat, să se relaxeze și să fixeze ora. Și, dacă contracțiile durează mai mult de 10-15 săptămâni, trebuie să cheme ambulanța. În schimb coborârea uterului, durerile lombare și reducerea greutății corpului la femeile care nasc a doua sau a treia oară se întâmplă mai târziu – nu cu două săptămâni, ca la cele care nasc prima dată, ci doar cu două-trei zile înainte de naștere.
O altă deosebire: cu 2 săptămâni până la venirea pe lume a primului copil capul lui coboară în bazinul mic și fătul încetează să mai apese pe diafragma mamei. Femeia respiră mai ușor, dar merge mai greu. Al doilea copil nu face acest lucru, nu are nevoie, pentru că „drumul” spre ieșire este deja bătătorit. Și dopul cervical este eliminat în alt mod – nu în decurs de câteva zile, cu o săptămână înainte de naștere, ci rapid, odată, nemijlocit înainte de naștere.
Prima perioadă a nașterii
Și prima, și următoarele nașteri constau din aceleași faze: contracțiile și deschiderea colului uterin, împinsul și expulzarea placentei. La „repetarea materialului învățat”, fiecare dintre aceste etape este mai scurtă, de aceea copiii ulteriori vin pe lume mai repede decât primul. Atunci când simte începutul procesului, mama cu experiență trebuie să se grăbească la maternitate, pentru că are mai puțin timp în rezervă.
La nașterile ulterioare contracțiile devin puternice mai repede, iar intervalul dintre ele se reduce. Cauza acestei reacții poate fi înțeleasă dacă ne aprofundăm în studierea procesului. În colul uterin este situat canalul cervical. Gura interioară a acestuia se deschide în cavitatea uterină, iar cel exterioară – în vagin. În cazul contracțiilor dinaintea primei nașteri se include în proces întâi partea superioară a canalului cervical, deschizându-se, apoi se deschide și a doua parte a acestuia.
În cazul nașterilor repetate totul se desfășoară concomitent, ca urmare durata contracțiilor se reduce până la 6-7 ore. Asupra duratei primei perioade a travaliului influențează și memoria musculară: în cazul celei de-a doua nașteri colul uterin și pereții uterului sunt mai ascultători, pentru că au experiență de a se întinde. Și atitudinea psihologică are importanță: dacă femeia se teme mai puțin, adrenalina (hormonul fricii) este secretată în cantităţi mici și nu inhibă secreția de endorfine – hormoni ai bucuriei, care atenuează durerea.
Faza împinsului la femeile care au născut de două sau de trei ori poate fi foarte rapidă. Cel mai important este să nu ratați prima etapă. Dacă femeia nu stă culcată pe masa de nașteri, ci se mișcă liber, făcând exerciții speciale, sau înoată în bazin, ea ar putea să nu reușească să ajungă în sala de nașteri. În normă faza împinsului la femeile care nasc a doua sau a treia oară durează 15 minute, copilul venind pe lume după 2-3 împingeri. Iar la lehuzele care nasc prima dată această perioadă poate să dureze o oră și mai mult. Unica problemă care poate apărea în cazul nașterilor repetate este slăbirea peretelui abdominal din cauza nașterilor frecvente. Pentru a evita problemele, trebuie să faceți antrenamente și să învățați tehnicile de respirație.
Ultima perioadă a nașterii
A treia perioadă a nașterii este cea mai scurtă: și în primul, și în al doilea caz ea nu trebuie să depășească 30 de minte, dar de obicei durează 15. După desprinderea placentei, din căile de naștere este eliminat puțin sânge, cel mult 400 ml. Cantitatea de sânge eliminată este monitorizată cu atenție în special în cazul nașterilor repetate. Acestea pot provoca sângerare hipotonică, pentru că după câteva nașteri uterul pierde capacitatea de a se contracta rapid. Dacă există riscul unei asemenea complicații, medicii administrează preparate care accelerează acest proces.
Dacă după apariția pe lume a primului copil uterul se contractă fără durere, la a doua naștere acest proces este însoțit de durere. Nu trebuie să vă speriați și să suportaţi, informați medicul despre ce se petrece și el vă va administra un analgezic. Și laptele în cazul nașterilor repetate vine mai repede, iar problemele de alăptare sunt mai puține.
Diferența dintre prima și a doua naștere
Unele complicații care apar în timpul primei nașteri se pot manifesta și în cazul nașterilor repetate. De exemplu, predispoziția spre nașterile precipitate se transmite ereditar. Dacă în timpul primei nașteri femeia a avut un episod de slăbire a contracțiilor, înainte de a doua sarcină ea trebuie să efectueze investigații și să stabilească cauza acestei complicații. Poate fi vorba despre inflamația cronică a anexelor uterine, care conduce la hipofuncția ovarelor și dezechilibru hormonal. Cunoscând anamneza, medicul care supraveghează nașterea va prescrie un tratament. În cazul ruperii sau tăierii perineului în cazul primei nașteri, la naşterile următoare medicii vor inciza perineul pe linia vechii cicatrice.
