Ciudățenii ale nou-născutului pe care doctorii nu le spun mamelor

Ciudățeniile sunt urmare a faptului că bebelușul abia venit pe lume nu este un adult în miniatură, ci un pui de om aflat în evoluție. După naștere, procesele de evoluție ale fătului continuă în primul an de viață cu aceeași rapiditate ca și procesele din cursul vieții intrauterine, iar toate aceste ciudățenii ale nou-născutului sunt doar etape ale evoluției lui.

Nou-născutul are un simț gustativ foarte bine dezvoltat. În fapt, simțul gustului este, după miros, cel mai dezvoltat simț al nou-născutului. Cu toate acestea, copilul abia venit pe lume nu percepe gustul sărat, până undeva la patru-cinci luni. Până la acest moment, nou-născutul simte gustul dulce (mai ales acesta), amar și acru dar nu și pe cel sărat. Se pare că această inabilitate este o măsură de protecție, pentru că laptele matern poate fi uneori sărat fie pentru că bebe a supt prea mult, fie pentru că mama nu a băut suficientă apă, fie pentru că nu s-a alimentat corect. Dacă ar percepe acest gust copilul ar refuza sânul matern.

Nu au lacrimi. Deși pot plânge teribil, nou-născuții nu au lacrimi. Canalele lacrimale nu sunt mature mai devreme de vârsta de 7-12 săptămâni, moment după care vor apare și lacrimile. În plus absența lacrimilor și a mucozităților, în timpul plânsului îi pune la adăpost de riscul de a se îneca, atunci când plâng. Deși nu au lacrimi în timpul plânsului, glandele lacrimale produc lacrimi care umezesc suprafața ochiului. Acestea se numesc “lacrimi bazale” sau lacrimi nonemoționale.

Nu au rotulă. O radiografie a genunchiului arată că un nou-născut nu are rotulă. Există doar un mugure cartilaginos, care se dezvoltă până la vârsta de un an și se osifică până la vârsta de 3-4 ani. Lipsa rotulelor este benefică pentru că până la vârsta de 3-4 ani, aceștia cad foarte des, iar rotulele cartilaginoase atenuează șocurile.

Au mai multe oase decât adulții. Deși nu au rotule, ceea ce este una din cele mai impresionante ciudățenii ale nou-născutului, aceștia au mai multe oase decât un adult. Un nou-născut are circa 300 de oase, în comparație cu un adult care are fix 206. Diferența este dată de oase separate la naștere, care se unesc și fuzionează în procesul de osificare. Diferența de oase dispare pe la 2-3 ani.

Fetițele au menstruație. În timpul vieții intrauterine, feții de sex feminin sunt supuși unui asalt al hormonilor feminini și mai ales al estrogenului. La naștere, atunci când nou-născutul se “deconectează” de la mama sa, nivelul de estrogen din trupul fetițelor rămâne foarte mare, iar aceasta poate duce la ușoare sângerări vaginale, cunoscute sub numele de pseudomenstruație. Mamele care nu cunoasc acest fenomen se sperie cumplit când văd sânge în scutecul fetiței lor nou-născute. Fenomenul este foarte frecvent, mai ales la fetițele care vin pe lume pe cale naturală, și poate să apară în primele șapte zile de viață. Exact aceeași cauză o are și o ușoară tumefiere a sânilor și chiar urme de lactație. Dacă pseudomenstruația apare doar la fete, lactația (este vorba despre câteva picături) poate apărea și băieți, scrie rd.com. Acest fenomen este mult mai rar, apare la aproximativ 5 la suta din totalul nou-născuților și poate persista chiar și două luni. Se spune că acest lapte al nou-născuților are puteri magice…

Țin minte gusturile din uter. Lichidul amniotic are arome diferite în funcție de alimentele consumate de mamă. După a patra lună de sarcină, fătul face exerciții de deglutiție, așa că va gusta din lichidul amniotic. După naștere, va veni pe lume cu un bagaj de amintiri la capitolul gusturi, care pot afecta preferințele alimentare ale copilului. Concluzia este că alimentația din cursul sarcinii trebuie să fie cât mai variată tocmai pentru a-i oferi copilului un bagaj cât mai generos de amintiri în ceea ce privește simțul gustului.

Sursa