Un studiu a constatat că bebelușii pot rămâne cu o „amprentă emoțională”, dacă mămicile lor sunt anxioase sau deprimate. Folosind un test de stres standardizat, cercetătorii din Germania au descoperit că prichindeii care au mame anxioase, stresate sau deprimate prezintă o creștere semnificativă a ritmului cardiac atunci când sunt supărați.
 
Interacțiunile mamă-copil joacă un rol semnificativ în dezvoltarea copilului. Mamele anxioase sau deprimate sunt mai puțin capabile să regleze stările negative ale copilului.

Potrivit experților, 10-20% dintre femei se confruntă cu tulburări ale dispoziției, cum ar fi depresia ușoară, iritabilitatea și schimbarea dispozițiilor în timpul și după sarcină.

În studiul lor, Fabio Blanco-Dormond, de la Universitatea din Heidelberg și colegii săi au studiat 50 de mame cu copii - 20 dintre mame au prezentat semne de anxietate de depresie în perioada în care au născut, iar restul de 30 de mame, nu.

Fiecărei mame și fiecărui copil li s-au dat așa-numitul test de „still face”, care a fost conceput în anii 1970 pentru a demonstra impactul părinților îndepărtați emoțional asupra copiilor.

Testul implică mai întâi mămicile care interacționează cu copiii lor, apoi ele petrec timp menținând contactul vizual, dar acționând în gol față de bebelușii lor înainte de a relua în cele din urmă interacțiunile normale. În studiul actual, fiecare perioadă a durat două minute.

Studiile anterioare care implică testul au arătat că, în timpul testului, bebelușii tind să prezinte emoții negative sporite, comportament evitant și niveluri reduse de implicare socială.

În versiunea lor a testului, Blanco-Dormond și colegii săi au măsurat ritmul cardiac al mamelor și al copiilor, constatând că bebelușii mamelor anxioase sau depresive aveau ritmul cardiac mai mare cu aproximativ 8 bătăi pe minut.

În plus, cercetătorii au remarcat faptul că mamele anxioase sau deprimate au raportat că micuții lor au un temperament mai dificil decât ai celorlalți părinți.

„Am constatat că, dacă o mamă era anxioasă sau deprimată, bebelușul ei avea un răspuns fiziologic mai sensibil la stres, în timpul testului, decât copiii cu mame sănătoase. Aceasta este o constatare preliminară, deci trebuie să o repetăm cu un eșantion mai mare pentru a ne asigura că rezultatele sunt consistente. Este următorul nostru pas”, a spus Blanco-Dormond.

„Este important să diagnosticați și să tratați tulburările depresive și de anxietate la proaspătele mame, deoarece are un impact imediat asupra sistemului de stres al bebelușului”, a declarat Veerle Bergink, expert al Școlii de Medicină Icahn, care nu a fost implicat în studiu.

Studiile anterioare au aratat nu numai pe termen scurt, ci si efecte adverse pe termen lung ale tulburarilor de dispozitie postpartum asupra copiilor.

„Majoritatea tulburărilor de dispoziție postpartum încep în timpul sau chiar înainte de sarcină și, prin urmare, diagnosticul precoce este important.”