În prezent, sunt luați în evidență 553 de copii adoptabili, dintre саrе 336 de copii sunt eligibili pentru adopție internațională. Conform legislației Republicii Moldova, adopția este permisă persoanelor care au capacitate deplină de exercițiu, au atins vârsta de 25 de ani și sunt cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât copilul pe care doresc să-l adopte și să nu depășească vârsta de 48 de ani.
Conform estimărilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale procedura de adopție durează circa un an de zile, însă unii părinți susțin că au așteptat chiar și patru ani. Actualele prevederi legale referitoare la adopție trebuie schimbate deoarece acestea nu fac altceva decât să descurajeze persoanele care ar dori să devină adoptatori, susține juristul Nicolae Frumosu.
La rândul său, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a declarat că, momentan, nu există nicio revizuire a procedurii de adopție, dar instituția pe care o reprezintă este deschisă pentru dialog.
Alina și Vitalie din Călărași (numele au fost schimbate din motive întemeiate) sunt de cinci ani părinți adoptivi pentru doi copii – de 14 și opt ani. Aceștia ne-au spus că procedura de adopție a durat un an și jumătate, timp care li s-a părut o veșnicie.
„De nouă ani ne-am hotărât să devenim părinți adoptivi. Am depus cerere și actele necesare la Asistența Socială, după aceasta am fost câteva luni asistenți parentali profesioniști, pentru copii. Până la depunerea dosarului am procurat casă, un lucru foarte important. Totul a durat un an și jumătate, cel mai mult a durat procedura de includere a copiilor în lista celor adoptabili. A fost nevoie ca rudele de până la gradul 3 să se dezică de ei. Trebuie mai întâi să fi refuzați de toți ca să primească statutul de copii adoptabili.
Din prima clipă când i-am văzut, am știut că sunt ai mei. Eu de noua ani am dorit să adoptăm și eram gata, nu am fost ca la piață să văd mai mulți copii, ni s-au propus acești doi frați și din prima clipă i-am simțit că sunt ai mei. S-a format acea „chimie” la care visează orice părinte, de cinci ani de când suntem împreună, băiatul are 14 ani și fetița aproape opt ani”, a povestit Alina pentru Gazeta de Chișinău.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale menționează că durata procedurii de adopție este individuală în fiecare caz, în funcție de perioada de pregătire a actelor anexate la cererea de adopție, de posibilitatea de realizare a potrivirii prealabile dintre un adoptator și un copil adoptabil. Perioada de potrivire propriu-zisă dintre adoptator și copil durează aproximativ trei luni, iar încuviințarea adopției în instanța de judecată durează în medie, opt luni.
Cine este asistentul parental profesionist?
Asistentul parental profesionist (APP) este persoana care oferă îngrijire temporară în familia sa unui copil aflat în situație de risc. Aceasta oferă totodată și sprijinul în reintegrarea copilului în familia lui biologică sau extinsă, iar în situațiile în care copilul obține statutul de adopție contribuie la buna pregătire pentru această schimbare în viața copilului. Încurajează copilul să-și păstreze relațiile cu părinții săi, unde e cazul. Este un serviciu de tip familial alternativ orfelinatelor.
Totodată, asistentul parental profesionist este angajat în câmpul muncii, primeşte un salariu lunar (de la 2800 la 4700 de lei), poliţă de asigurare medicală, carnet de muncă și contract individual de muncă. În Asistenţa Parentală Profesionistă pot fi luaţi în plasament un copil, doi sau maximum trei copii dacă sunt fraţi şi surori. Nu puteţi lua în plasament copii care vă sunt rude.
Conform ultimelor date oficiale, de la finele anului 2020, în Republica Moldova activau peste 400 de asistenți parentali profesioniști, dintre care 332 de APP-iști au fost aprobați cu intervenția noastră directă.
Reguli și taxe pentru adopție în Republica Moldova
Familiile din R. Moldova, dar și cele din străinătate care își doresc să adopte un copil trebuie să se conformeze mai multor reguli. În Republica Moldova, procedura de adopție națională nu prevede taxe, susțin reprezentanții ministerului. Cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate pot depune cererea de adopţie conform procedurii de adopţie internaţionale sau conform procedurii de adopţie naţionale, anexând la cererea de adopţie prezentată autorităţii teritoriale actele eliberate de către autorităţile/instituţiile competente din statul primitor, în cazul în care legislaţia statului primitor prevede posibilitatea recunoaşterii hotărârilor de încuviinţare a adopţiei naţionale pronunţate de judecătoriile din Republica Moldova.
„Conform Hotărârii Guvernului nr. 257 din 05.03.2008 cu privire la mijloacele speciale ale instituțiilor de asistență socială subordonate MMPS, odată cu depunerea cererii de adopție internațională, cetățenii străini, personal sau prin intermediul unui reprezentant al organizației străine cu atribuții în domeniul adopției internaționale în RM, achită în instituțiile financiare o taxă unică și fixă pentru efectuarea procedurilor de adopție, în valoare de 3000 de lei”, se arată în răspunsul primit de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Actualele prevederi legale referitoare la adopție descurajează persoanele care ar dori să devină adoptatori.
Juristul Nicolae Frumosu susține că actualele prevederi legale referitoare la adopție nu fac altceva decât să descurajeze persoanele care ar dori să devină adoptatori. Astfel părinții în procedura de adopție, se confruntă cu o procedura administrativă îndelungată și solicitantă, fiind nevoiți să recurgă și la o procedura judecătorească de încuviințare a adopției. Ținând cont de faptul că fenomenul abandonului de copii este destul de răspândit în Republica Moldova, juristul consideră că este de datoria legiuitorului să stimuleze persoanele care au decis să devină adoptatori, inclusiv prin adoptarea unui cadru legal facil parcurgerii procedurii de adopție.
„Referindu-mă la însuși procesul de adopție, cred că acesta este extrem de îndelungat, fiind compus din mai multe etape: depunerea cererii de adopție; evaluarea adoptatorului; emiterea atestatului de adoptator; potrivirea adoptatorului; încredințarea copilului în vederea adopției; încuviințarea adopției.
Dacă anumite etape nu pot fi în mod obiectiv scurtate, opinez că altele necesită intervenția legiuitorului în acest sens. Spre exemplu, art. 17 alin. (2) din Legea nr. 99/2010 privind regimul juridic al adopției stabilește că atestatul de adoptator se eliberează în termen de două luni de la data depunerii cererii de adopție. În cazul necesității unei evaluări suplimentare, acest termen poate fi prelungit, ca excepție, până la trei luni. Susțin că aceste termene pot fi scurtate în mod substanțial, astfel grăbind finalizarea procedurii de adopție”, punctează Nicolae Frumosu.
Solicitat să comenteze declarațiile părinților referitor la procedura de adopție care durează în unele cazuri și patru ani, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a declarat că asta este procedura și ea trebuie respectată și că, momentan, nu există pe rol nicio revizuire a acesteia.
Се se întâmplă cu copiii саrе nu se adaptează în familiile de саrе au fost adoptați, explică MMPS
În conformitate сu prevederile Legii nr. 99/2010 privind regimul juridic al adopției, рărintеlе adoptiv аrе față de copilul adoptat drepturile și obligațiile părintelui biologic față de copilul său.
„Totodată, copilul adoptat are fаță de părinții adoptivi drepturi și obligații de orice natură, similare celor ре саrе le are о реrsоаnă față de părinții săi biologici. Respectiv, în acest sens, subliniem сă, în cazul apariției unor dificultăți de rеlaționare și/sau adaptare, рărinții și/sau copilul acestora vоr beneficia de asistență în condiții gеnerale. De asemenea, în cazul în care părinții nu-și vor exercita obligațiile de părinte în modul corespunzător, aceștia risсă dесădеrеа din drepturile de părinte, copilul beneficiind în acest sens de asistența соrеsрunzătоаrе, în conformitate cu prevederile legislației în domeniul protecției copilului”, ne comunică Vasile Cușca, secretar de stat al MMPS.