Începând cu a şaisprezecea săptămână de sarcină, bebeluşul este sensibil la lumină. Însă la naştere cel mic nu distinge clar, nu îşi poate concentra privirea şi nu are capacitatea de a evalua lucrurile tridimensional.
Poate distinge totuşi lucruri aflate la o distanță de 20 de cm, cum ar fi fața mamei în timp ce îl alăptează.
Fiecare ochi are 125 de milioane de receptori, fiecare dintre ei transformând lumina în semnale electrice care transmit nervilor optici informația despre imaginea văzută. Aceste conexiuni se stabilizează treptat, astfel că la vârsta de doi ani vederea copilului va fi complet dezvoltată.
Prima lună
La naştere, copilul nu ştie cum să-şi coordoneze ambii ochi, aşa că nu fiți surprinşi dacă are privirea încrucişată. Această problemă se numeşte strabism (incapacitatea de a mişca ambii ochi deodată) şi este frecventă la nou-născuți.
Cu timpul, se va rezolva de la sine. Poate persista până la vârsta de 6 luni. Dacă observați că se manifestă şi după această vârstă, mergeți la medic.
Dacă nu se corectează la timp, creierul va fi incapabil să combine cele două imagini şi o va alege pe cea a ochiului saşiu, ceea ce afectează percepția vizuală.
Lunile a 2-a şi a 3-a
Bebeluşul poate distinge culorile încă de la naştere, dar are dificultăți în a distinge tonurile asemănătoare, cum ar fi roşul şi portocaliul. Din acest motiv reacționează mai bine la alb şi negru sau la culori stridente, bine definite.
În lunile ce urmează însă, creierul lui va învăța să le deosebească. Încurajează dezvoltarea creierului arătându-i fotografii, cărți, jucării cât mai diverse.
Luna a 4-a
Bebeluşul începe să-şi dezvolte modul de percepție al obiectelor. Până acum îi era dificil să localizeze poziția unui obiect, forma şi dimensiunile acestuia şi să transmită aceste informații creierului. Ca atare, era dificil să întindă mâna şi să prindă obiectul respectiv din prima încercare.
La patru luni însă, dispune atât mobilitatea necesară unei astfel de mişcări, cât şi de o maturitate a creierului care să-i permită să-şi coordoneze mişcările.
Luna a 5-a
Vei observa că bebeluşul devine din ce în ce mai priceput în a depista şi urmări obiectele. Recunoaşte deja anumite obiecte şi persoane şi adoră să se joace de-a bau-bau'.
Luna a 8-a
Vederea bebeluşului este aproape complet dezvoltată în ceea ce priveşte claritatea şi precizia. Deşi distinge mai bine obiectele din imediata sa apropiere, este capabil să recunoască şi obiecte şi persoane de la depărtare, spre exemplu din celălalt colț al camerei.
Culoarea ochilor începe să se apropie de cea definitivă.
Rolul tău
Asigură-te că doctorul examinează şi ochii micuțului, ori de câte ori mergeți la control. Acesta va verifica structura, coordonarea şi modul în care se aliniază ochii, se va uita după probleme congenitale sau alte semne ale diverselor boli oculare.
Dacă unul dintre părinți sau un alt membru al familiei are probleme cu ochii, spune-i medicului acest lucru (în special probleme de care ați suferit în copilărie).
Studiile arată că bebeluşii preferă fețele umane în locul oricăror alte obiecte şi imagini, aşa că lasă-ți micuțul să-ți studieze fața, ținându-l aproape de tine.
Când să te îngrijorezi:
- dacă nu urmăreşte obiectele pe care le mişti de la stânga la dreapta sau de sus în jos;
- dacă nu urmăreşte obiectele pe care le mişti în fața lui, cu ambii ochi în acelaşi timp şi pe aceeaşi direcție, după vârsta de 6 luni;
- dacă ochii se mişcă tot timpul, ca şi cum i-ar juca în cap şi nu îşi poate concentra privirea.