Un dermatolog ne învață cum să ferim copiii de apariția dermatitei atopice

Fiind una din cele mai comune afecțiuni întâlnite în rândul copiilor, dermatita atopică este o inflamație cronică a pielii și apare la aproximativ 1 din 5 copii. Pentru că mereu este mai bine să previi decât să tratezi, am aflat părerea unui medic dermatolog despre cele mai frecvente cauze ale apariției dermatitei atopice la copii și factorii care o agravează și mai mult.

”Trebuie să evităm, înainte de orice, variațiile de temperatură, expunerea la umiditatea excesivă sau prea scăzută, la vânt, trebuie să avem grijă să îmbrăcăm copilul în haine de bumbac, și nu lână sau materiale sintetice. De asemenea băile care durează mai mult de 10 minute, dușurile cu apă fierbinte cresc pierderea de apă prin piele și atunci favorizează uscăciunea cutanată. De evitat săpunurile cu parfum sau produse iritante. Este recomandat să avem grijă la infecții: prezența stafilococului auriu pe piele poate produce niște antigene care să declanșeze dermatita atopică.”, susține medicul dermatolog Iuliana Lupu.

Specialista precizează că sunt două tipuri principale de dermatită: cea care apare la sugari și dermatita în cazul copiilor mai mari de 2 ani.

”La copilul până în doi ani, leziunile au tendința să fie foarte roșii, să aibă mai mult vezicule în suprafață și mai puțin scuame și cruste, apar în general în zonele convexe, rotunde, ale feței – pe frunte, obraji, menton (n.r. bărbie) -, zona din jurul gurii fiind cruțată. De asemenea, apar pe membre și pe trunchi, în zonele de contact cu suprafețele. Uneori există o suprapunere cu dermatita seboreică, în cazul căreia avem scuame gălbui la nivelul scalpului. Indiferent de aspectul clinic, pruritul e constant și, în timp, pielea copilului se usucă.

Din fericire, jumătate din pacienți, până la vârsta de trei ani, nu mai prezintă simptome. Dermatita atopică a copilului cu vârsta peste doi ani poate apărea ori de novo, ori să fie o continuare a dermatitei atopice din primii doi ani. Afectează în general zonele de flexie (din acest motiv se numește și eczemă flexurală) – cum este plica din zona cotului, fața posterioară a genunchiului, afectează gleznele, articulația pumnului, fesele, fața posterioară a coapselor., a mai adăugat medicul dermatolog Iuliana Lupu.

Unii medici consideră că suplimentarea cu bacili a intestinului ar putea scădea apariția dermatitei atopice sau să ducă la forme mai uşoare. Există şi alte detalii care favorizează apariția dermatitei atopice: poluanții din aer, unii aditivi alimentari, faptul că mama fumează. De asemenea, o diversificare precoce a alimentaţiei şi introducerea unor alimente mai exotice (cum ar fi arahidele) pot creşte frecvența acestei afecțiuni.