Memoria se dezvoltă în mod natural, însă copilul poate fi ajutat să o exerseze prin exerciții adaptate vârstei lui. Există nenumărate exemple pentru exersarea și îmbunătățirea memoriei, plecând de la modul în care comunicăm cu ei, până la interacțiunea cu imagini, sunete, mirosuri sau folosindu-ne de simțul tactil.

Câteva sugestii pentru antrenarea memoriei plecând de la comunicare, interacțiune, activități extrașcolare:

  • încurajându-l să pună întrebări (la grădi sau la școală, dacă pune întrebări privind un subiect, va afla mai multe și își va îmbogăți cunoștințele);
  • crearea de rime (plecând de la cuvinte simple, din vocabularul achiziționat – un exercițiu amuzant și antrenant);
  • vizitarea unor locuri ca muzee, galerii – cu exponate specifice procesului de învățare și destinate celor mici (în felul acesta, va crea conexiuni și își va lărgi orizontul – dacă, de exemplu, a văzut într-un album o plantă anume, altfel își va fixa în memorie imaginea și noțiunea vizitând Grădina botanică);
  • schimbarea de roluri (îi cerem copilului să ne învețe și pe noi ce a învățat el, ce a aflat el la grădi sau la școală, ori i s-a citit dintr-o carte).

Abordarea multisenzorială a învățării – prin utilizarea văzului, atingerii și a sunetelor – este o altă metodă de antrenare a memoriei. Încurajarea simțurilor în acest proces de asimilare al cunoștințelor este indicat și regăsibil în multe recomandări. Iată câteva exemple de jocuri de stimulare a memoriei, prin simțuri:

  • se introduc mai multe obiecte într-un sac și se ghicesc atingându-le, în funcție de forma pe care o au (exemple: un pluș, un creion, o carte, un cub, o piesă lego, un obiect vestimentar, un pahar etc.);
  • cu ochii legați, se identifică diverse mirosuri și, apoi, obiectul care le emană (exemple: floare, fruct, apă de toaletă, parfum de cameră, lipici etc.);
  • asocierea sunetelor cu imagini (exemple: zgomotul unui motor cu imaginea unui camion, a unui mieunat cu o pisică, a unui lătrat cu un câine ș.a.m.d.);
  • învățarea unei ghicitori/ poezii/ cântec sau a unor pași simpli de dans.

Lectura este, la rândul ei, o metodă bună de antrenare a memoriei. Exercițiul poate începe cu întrebări simple legate de conţinutul textului sau al imaginilor și continuând, pe măsură ce copilul crește, cu întrebări mai complexe. 

Oricare ar fi metoda aleasă, e important să nu subapreciem, dar nici să nu supraevaluăm copilul. Păstrarea unui echilibru în toate și evitarea suprasolicitării sunt esențiale. Memoria se dezvoltă în timp, se îmbunătățește pe parcurs, iar stăpânirea limbajului are un rol de bază în formarea amintirilor.