Premergătorul ajută copiii să învețe să meargă mai repede. Adevărat sau nu?

Utilizat pentru libertatea de mișcare pe care o oferă celor mici care nu au deprins încă mersul, dar și pentru că oferă părinților câteva momente de răgaz, în care se pot ocupa de alte activități, premergătorul este folosit mai ales pentru ideea foarte populară că ar ajuta copiii să învețe să meargă mai devreme.

Această credință are o istorie îndelungată, recomandări ale medicilor privind folosirea premergătorului pentru a învăța copiii să deprindă mersul datând din secolele al XVI-lea (Ferarius în 1577) și al XVIII-lea (William Cadogan la începutul anilor 1700). La acea vreme, învățații considerau că mersul de-a bușilea era specific animalelor, de aceea copiii nu erau încurajați să se deplaseze astfel, existând și temerea că așa vor continua să meargă pentru tot restul vieții. De asemenea, se considera că aduce ghinion ca un copil să învețe să vorbească înainte de a merge. Astfel se explică interesul de atunci pentru dispozitivele care ar fi putut facilita mersul biped cât mai devreme.

Astăzi continuă să fie vehiculate beneficiile pentru mers ale premergătorului, deși progresele în medicină și studiile științifice care s-au desfășurat în ultimii ani au arătat că un copil nu va merge mai repede dacă folosește un premergător. Indiferent dacă folosește sau nu un astfel de dispozitiv, copilul tot va învăța să meargă, dar tendința părinților e de a asocia deprinderea mersului cu premergătorul, ceea ce perpetuează acest mit.

Dimpotrivă, mișcarea copilului în acest dispozitiv, postura și mușchii mobilizați nu sunt cei care susțin mersul liber:

• în premergător tendința e de a merge pe vârfuri;
• copilul nu învață să-și mențină greutatea pe propriile picioare și nici nu își menține spatele drept, pentru că premergătorul îî susține fundul și spatele;
• copilul nu are posibilitatea de a învăța să își mențină echilibrul în picioare;
• în premergător micuțul nu își vede picioarele, ori acest aspect este important în deprinderea mersului. 

Academia Americană de Pediatrie recomandă părinților evitarea premergătorului, pe baza literaturii de specialitate privind acest dispozitiv, susținând că acesta nu doar că nu ajută copilul să meargă mai repede, dar îi și reduce dorința de a merge singur. 

O meta-analiză a studiilor privind efectul premergătorului asupra debutului mersului la copii a arătat că utilizarea acestui dispozitiv nu este asociată cu o deprindere mai rapidă a mersului. De fapt, copiii din cele 4 studii analizate care au folosit un premergător au mers mai târziu cu 11-26 de zile decât cei care nu au folosit premergătorul. Autorii meta-analizei consideră că e nevoie de studii suplimentare pentru a putea concluziona că mersul ar fi întârziat de folosirea premergătorului, în schimb studiile analizate nu au oferit nicio dovadă a beneficiilor premergătorului pentru mers. 

O alta problemă a premergătorului este lipsa de siguranță pentru copil, fapt pentru care în Canada este interzis, iar în SUA, Europa și Australia se dorește același lucru. Premergătoarele oferă foarte multă mobilitate copiilor, care îi predispune la accidentări, căderi, loviri, arsuri prin tragerea obiectelor fierbinție de pe masă etc atunci când nu sunt supravegheați de părinți.