Pediatrul Mihai Stratulat, despre diagnosticul greșit de pneumonie

Într-o adresare recentă către părinți, pediatrul Mihai Stratulat a venit cu un șir de răspunsuri la multitudinea de întrebări în privința pneumoniei la copii și miturile legate de aceasta. Medicul spune că, de cele mai multe ori, diagnosticul este pus absolut greșit, iar pentru a face mai multă lumină asupra acestui moment, oferă și câteva semne distinctive obligatorii în diagnosticarea pneumoniei bacteriene.

Am să încep cu o simplă întrebare adresată vouă, părinților, a cărui răspuns eu îl știu deja, dar care ar trebui să vă pună pe gânduri: câte pneumonii bacteriene ați avut voi în viață dumneavoastră? Corect, niciuna, sau cel mult una. Și atunci vă întreb, de ce copiii dumneavoastră trebuie să aibă, și încă și mai multe? Îi îngrijiți mai puțin decât v-au îngrijit părinții dumneavoastră?

Astfel, vreau să înțelegeți că acest diagnostic se întâlnește destul de rar și este ultimul la care trebuie să vă gândiți atunci când copilul este bolnav. Excepții sunt, dar extrem de rare.

Voi începe cu câteva mituri despre pneumonia bacteriană:

1. ”Pneumonie ascunsă”
2. "Început de pneumonie”
3. "Pneumonie fără febră"
4. “Copilul are imunitatea scăzută și de aceea nu face febră”
5. "Pneumonie cu debut în 1-a sau a 2-a zi de boală" -
sunt toate idei eronate despre debutul și cursul acestei boli.

Semne distinctive obligatorii în diagnosticarea pneumoniei bacteriene:

FEBRA. Examinarea clinică a unui copil cu pneumonie bacteriană va indica în mod obligatoriu prezența febrei, și cel mai des una înaltă. Copilul poate să prezinte o respirație accelerată, dar acest lucru se întâmplă și atunci când copilul este cu febră.

TUSEA. În majoritatea cazurilor, pneumonia apare pe cale descendentă (de sus în jos), de aceea prezența tusei este la fel un semn important în diagnosticarea pneumoniei.

DIMINUAREA RESPIRAȚIEI. Auscultația (aici trebuie să ai experiență și o ureche bine antrenată) – este prima și cea mai importantă examinare, fiindcă de la această etapă apar primele greșeli în diagnosticarea pneumoniei.

LEUCOCITOZA. Examinarea paraclinică o să ne arate un număr mai mare de leucocite în analiza generală de sânge.

RADIOGRAFIA. Investigația radiologică (radiografia) este într-adevăr cea mai sigură metodă pentru a pune diagnoza de pneumonie, însă interpretarea imaginii radiologice trebuie făcută doar în contextul clinic (împreună cu restul examinărilor, astfel completându-se unele pe altele).

De reținut:

• Pneumoniile se întâlnesc foarte rar, iar pneumoniile pe stânga și mai rar;
• Diagnosticul de pneumonie pus la radiografie nu este unul întodeauna veridic;
• Pneumonia cel mai des apare ca o complicație a unei infectii virale abia în a 3-4 –a zi de boală;
• Dacă copilul are tuse doar, fără febră, atunci nu are pneumonie și nu este necesară o radiografie;
• Dacă copilul tușește și a avut câteva zile febră, apoi 1-2 zile nu a avut și apoi a revenit febra – nu este pneumonie, este reinfecție virală;
• Dacă copilul a început să tușească, iar peste câteva zile a apărut febra - nu este pneumonie, este reinfecție virală;
• Pentru bebelușii mai mici, hârcâitul din năsuc sau gât (care poate să se audă și în piept) și tusea rară - nu este pneumonie. Cauza cea mai frecventă este fie reflux gastro-esofagian, fie excesul de salivă și muci;
• Pentru cei mai mari, hârcâitul în piept, cu sau fără febră - nu este pneumonie, este de la excesul de muci și salivă sau excesul de sputp acumulată în bronhii.

Medicul pediatru Mihai Stratulat a mai menționat că mesajul său către părinți are un caracter informativ, dar nu exclude în niciun caz adresarea la medic.

Sursa: mamaplus.md