Folosirea biberonului după vârsta de 3 ani poate duce la formarea incorectă a liniei maxilarului

Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, este recomandat ca bebelușii să renunțe la biberon în primele 12-24 luni de viață. Deși această alegere aparține fiecărui părinte, există lucruri pe care, probabil, ai vrea să le știi, dacă micuțul tău de 3 ani nu a renunțat încă la biberon.

Biberoanele se folosesc pentru hrănirea bebelușilor, însă ele pot deveni un obiect de care cei mici se atașează, dacă le folosesc prea mult timp. Introducerea în rutina bebelușului a cănilor sau recipientelor pentru lichide împreună cu sticlele cu biberon poate face ca procesul de tranziție să fie mai ușor. Cu cât părinții așteaptă mai mult ca bebelușul să se dezobișnuiască de biberon, cu atât poate deveni mai greu ca micuțul să renunțe complet la el. Și acest lucru îl poate determina pe copil să bea dintr-o sticlă cu biberon la o vârstă la care sănătatea orală îi poate fi afectată.

Băutul lichidelor din sticlă cu biberon a devenit o rutină pentru bebeluș

În timp ce biberonul era singura modalitate, în afară de sân, pentru a le oferi bebelușilor hrană, copiii de trei ani au alte opțiuni pentru a bea lichide. Ca atare, la această vârstă, a bea din sticla cu biberon nu mai este o necesitate, ci un obicei.

Potrivit Parents, părinților le este dificil să-și dezobișnuiască bebelușul să bea din biberon, deoarece acesta face parte din rutina de somn.

Forma dinților și forma gurii pot fi afectate

La vârsta de trei ani, majoritatea copiilor au încă toți dinții de lapte. Deoarece dinții de lapte cad, unii părinți nu acordă importanță dinților temporari la fel cum le acordă dinților permanenți. Chiar și cu dinții de lapte, băutul din biberoane la varsta de 3 ani poate avea consecințe care depășesc cu mult cariile dentare.

Potrivit Dentistry For Children, copiii care beau din sticle cu biberon, peste intervalul de timp recomandat, se confruntă cu posibilitatea ca dinții lor permanenți să fie așezați necorespunzător. Acest lucru poate duce la formarea incorectă a liniei maxilarului și, ca urmare, necesită lucrări ortodontice ample.