Discriminarea copiilor obezi. Și ei sunt copii!

Discriminarea copiilor obezi este un subiect de actualitate. În ultimii 20 de ani, numărul copiilor obezi s-a dublat. Conform unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății, într-un timp relativ scurt, la nivel mondial, numărul copiilor supraponderali a crescut cu 10 milioane. Statistic vorbind, această creștere reprezintă 12% din totalul persoanelor care au fost diagnosticate ca fiind supraponderale la nivel mondial.

România ocupă un loc fruntaș în Europa, situându-se pe locul 3, fiind luați în calcul atât copiii, cât și adolescenții. Cifrele sunt alarmante, 3 din 10 tineri sunt supraponderali dintre care mai mult de 8% sunt obezi. Calculatorul și televizorul sunt inamicii numărul 1 în acest caz! Alimentația și lipsa mișcării nu sunt singurele cauze. Studiile de specialitate arată că, până în 40% din cazuri, genele sunt răspunzătoare pentru apariția obezității, restul fiind, în mare măsură, cauzate de factori exogeni.

Prejudecăți și umilință

Din păcate, în România și Republica Moldova, persoanele supraponderale nu sunt tratate prea bine. Există multe preconcepții în cultura noastră legate de excesul de greutate.

Conform studiilor, discriminarea copiilor obezi începe de la vârsta de 3 ani. Copiii aud în jur prejudecăți conform cărora oamenii grași sunt puturoși, dezgustători, nesuferiți. De multe ori, părinții folosesc aceste descrieri cu scopul de a-și determina copiii aflați într-o astfel de situație, să ia atitudine. Efectul însă, ar putea fi exact contrariul. Jignirile în exces îi vor determina pe copiii obezi să abuzeze de mâncare. Ei o vor considera ca o formă de compensare.

Efectul asupra copiilor

Aceste discriminări au un efect devastator pentru copii. La școală sunt supuși violenței fizice și verbale iar, la adolescență, foarte mulți dintre ei ajung să fie deja victimele agresiunii în grup. O parte dintre copiii supraponderali devin la rândul lor agresori. Ei încearcă să-și salveze personalitatea. Alții ajung să sufere din cauza singurătății, a depresiei sau a anxietății. Toate acestea duc la o stimă de sine scăzută și la o imagine corporală denaturată. Ba chiar manifestă gânduri suicidale și comportamente de auto-abuzare.

Și profesorii contribuie…

Profesorii nu sunt deloc ajutorul de care au nevoie copiii supraponderali. Ba dimpotrivă, aceștia contribuie la răspândirea discriminării acestor copii. Au o părere la fel de proastă și nu se abțin să și-o manifeste. Cercetările arată faptul că profesorii nu au așteptări la fel de mari de la copiii supraponderali. Aceștia le subestimează abilitățile intelectuale. De asemenea, profesorii susțin că un copil supraponderal este mai emotiv, mai puțin capabil să ducă la bun sfârșit o temă. Mai dezordonat și mai puțin sociabil decât un copil cu o greutate normală. Profesorii consideră că oamenii nu se simt bine în compania obezilor.

Când profesorii și colegii au o atitudine negativă față de el, copilul supraponderal devine vulnerabil, depresiv și cu un comportament nepotrivit față de școală. Acesta începe să chiulească, de frică să înfrunte încă o repriză de insulte, șicanări.

Cum îl poți ajuta?

Nu-i transmite copilului tău propriile tale prejudecăți. Sprijină-l ori de câte ori are nevoie. Dă-i sfaturile potrivite atunci când se confruntă cu o situație delicată:

• Află cauza obezității și ai grijă ce hrană îi oferi;
• Nu face comentarii negative referitoare la „grași”, „grăsime”. Încearcă să nu-i cultivi complexele. Încurajează-l!
• Spune-i că el este valoros indiferent dacă e gras sau slab. Că are multe calități, dar nu se concentrează pe ele;
• Învață-l să nu permită nimănui să-l trateze ca pe un prost sau să-l considere așa;
• Fii deschisă! Încurajează-l să-ți împărtășească orice necaz sau orice problemă are. Astfel, îl vei putea susține și îndruma;
• Uneori poate să nu recunoască că a avut o altercație la școală, că a fost tachinat de colegi. Încearcă să-l provoci la o discuție deschisă și sinceră, nu neapărat axată direct pe subiectul care te interesează. Dacă-l vei întreba ce a făcut în pauză, cu cine a vorbit etc., va începe singur să spună ce problemă are;
• Încearcă să nu te lamentezi și nu îi transmite că oamenii sunt răi. Mai degrabă explică-i cum să depășească momentul;
• Decât să se retragă și să fugă, mai bine sfătuiește-l să-și găsească un prieten, chiar un profesor care e dispus să-l asculte, să-l ajute și să-l îndrume;
• Dacă ești împreună cu el și cineva îl jignește, apără-ți copilul și nu lăsa pe nimeni să-i distrugă imagine și încrederea.
• Doar luând poziție și atitudinea cea mai potrivită poți învinge, iar copilul va proceda la fel. În lumea aceasta e loc pentru toată lumea: frumoși, urâți slabi sau grași. Suntem diferiți, dar toți avem dreptul de a trăi frumos.