Se cunoaște deja că administrarea de aspirină copiilor cu vârsta sub 18 poate cauza probleme grave de sănătate, potențial fatale, ce poartă denumirea medicală de sindrom Reye, care afectează ficatul și creierul. Îți explicăm în continuare cele mai importante aspecte pe care trebuie să le cunoști despre acest sindrom, precum și concluziile suplimentare la care a ajuns studiul.
Din fericire, sindromul Reye este rar, dar atunci când apare afectează mai ales copiii cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani.
Cauzele exacte ale sindromului sunt necunoscute, dar afecțiunea apare în urma tratării infecțiilor virale (răceli, gripă, varicelă) cu medicamente pe bază de salicilați.
Simptome
Deși sindromul Reye apare rar, manifestările acestuia sunt severe și conform mayoclinic, acestea sunt diferite în funcție de vârstă.
La copiii mai mici de 2 ani, apar modificări în respirație și diaree, iar la copiii mai mari de 2 ani se instalează voma persistentă, tulburări de somn și letargie. Alte simptome necesită consultul de urgență la medicul specialist și se referă la comportament agresiv, stare de confuzie și dezorientare, slăbiciune musculară, convulsii, letargie și pierderea conștienței.
Copiii cu sindrom Reye vor avea ficatul mărit, pot prezenta tulburări de vedere sau de auz. Afecțiunea a fost din ce în ce mai puțin diagnosticată în ultima perioadă datorită faptului că populația a fost informată cu privire la riscul aspirinei asupra copiilor, iar administrarea acesteia a scăzut.
Diagnostic și tratament
Majoritatea copiilor cu sindrom Reye se vindecă, dar în lipsa unui tratament corespunzător pot apărea complicații grave, printre care se numără și decesul. Alte complicații ale sindromului sunt diabetul insipid, insuficiență respiratorie, insuficiență renală, pancreatită etc.
Apariția manifestărilor acestei afecțiuni este un semnal de alarmă și trebuie adresată medicului. Cu cât tratamentul este început mai repede, cu atât șansele de apariție a complicațiilor sunt mai mici.
Potrivit NHS, tratamentul în sindromul Reye se referă la:
-fluide intravenoase cu electroliți și glucoză;
-substanțe diuretice pentru reducerea excesului de fluide din corp, mai ales de la nivelul creierului;
-substanțe care reduc nivelul de amoniac;
-medicamente anticonvulsivante, cum ar fi pentobarbitalul.
Funcțiile vitale trebuie monitorizate constant, iar uneori este nevoie de ventilație artificială.
