Crizele de nervi ale copilului. Felul în care reacționezi îl poate marca pe viață

Crizele de nervi sunt foarte des întâlnite la copii. Că le spunem crize de personalitate, accese de furie, tantrum, toate definesc un singur lucru: o explozie de emoții pe care copilul nu știe să le gestioneze altfel. Ce faci ca părinte? Ai o mulțime de răspunsuri la îndemână, dar înainte de a reacționa este bine să te gândești ce efect pe termen lung va avea asupra copilului.

Fiul tău poate face o criză de nervi pentru că nu îl lași să se mai uite pe YouTube, fiica ta poate face un tantrum pentru că nu i-ai făcut codițele exact ca în fotografia pe care ți-a arătat-o. Copiii pot face crize de personalitate oriunde și din orice motiv. Uneori nu contează nici educația primită acasă, pentru că ei răbufnesc emoțional, instinctiv de cele mai multe ori, până ajung să se prindă că astfel de reacții le pot aduce uneori exact ce-și doresc.

Cum reacționezi când copilul bate din picioare, țipă, plânge cu muci și îți spune că ești o mamă rea? Poți să pleci din cameră. Poți să încerci să-i distragi atenția. Poți să îi explici în toate modurile posibile că unele lucruri nu pot fi mereu exact așa cum ar vrea el. Poți să îl lași să își epuizeze toată furia înainte de a încerca să discuți cu el rațional. Poți să inspiri adânc de 10 ori, de 50, de 100 de ori. Poți să țipi și tu la rândul tău. Este greu să spui care este reacția corectă pentru că de multe ori și reacția părinților este influențată de factori de moment. Tot ce trebuie să știm este, însă, că orice reacție vom avea, ea va deveni o informație înregistrată în creierul copilului tău.

Ce se întâmplă în creierul copilului în timpul unei crize de nervi:

Când un copil are un tantrum, explozia nervoasă este cauzată de nivelul foarte mare de stres din creierul lui. Exprimarea furiei este o strategie prin care el își reglează emoțiile. Nu știe să o facă altfel, nu are capacitatea pe care o are un creier matur de a regla din interior sentimentele.

Adulții știu să se calmeze înainte de a reacționa sub imperiul emoțiilor. Noi avem acea voce internă care ne spune să ne liniștim, să nu ne mai enervăm, că va trece. La cei mici vocea internă nu există, așa că felul nostru de a reacționa când ei fac o criză de nervi este foarte important. Vocea noastră pe care o aud acum se va transforma în vocea internă pe care o vor auzi mai târziu în viață și depinde de noi dacă va fi o voce liniștitoare sau dacă aceasta va fi un catalizator al emoțiilor negative în situații stresante.

Un studiu al Universității din Illinois arată că felul în care mamele reacționează când copiii au un tantrum este definitoriu pentru felul în care ei își vor gestiona emoțiile ca adulți.

Dacă văd o mamă liniștită, empatică, își vor dezvolta capacitatea de a se liniști și ei într-un mod eficient.

Cum să te comporți când copilul tău are o criză de nervi:

„Cheia” în gestionarea crizelor de personalitate ale celor mici este felul în care noi, adulții, ne gestionăm emoțiile în acel moment. Acestea trebuie să fie prioritare și abia apoi ne putem ocupa de cele ale micuțului, pentru a le putea oferi sprijinul de care au nevoie.

Nu trata emoțiile copilului ca pe niște nimicuri. Nu-i spune „ești prea mic să fii nervos”, „ce motive ai tu să fii nervos/supărat?”, nu-l pedepsi nu-l amenința. Încearcă să fii empatică și să-i arăți că ești acolo pentru el și nu mai presupune că totul este doar o strategie de a te manipula. El chiar trece printr-o situație stresantă și care îi provoacă suferință.

Nu îți face griji pentru cei din jur. Nu ei trebuie să te intereseze sau părerea lor despre felul în care gestionezi criza de nervi a copilului tău. Ai răbdare cu copilul atunci când încerci să-l liniștești, inspiră adânc, identifică sentimentele pe care le trezește în tine copilul și situația și gestionează-ți propriile emoții înainte de a te ocupa de cele ale copilului. Dacă alții asistă la scenă și te judecă, e treaba lor. Tu ai datoria să nu-ți tratezi copilul în funcție de părerea celor din jur, ci în funcție de nevoile lui.

Etapa crizelor de personalitate este normală la un copil. Este acea etapă necesară pentru ca el să-și dezvolte inteligența emoțională. Trebuie să-i accepți emoțiile și să-l înveți să o facă și el, nu să-l faci să se simtă rușinat de ceea ce simte. Ajută-l să-și înțeleagă emoțiile și învață-l cum să le folosească. Când îi refuzi ceva, iar asta declanșează o criză de nervi, oferă-i alternativă. Dar, cel mai important, oferă-i timpul și sprijinul tău.