Frica de străini este o parte normală a dezvoltării emoționale a copiilor. Deşi aceasta trece de obicei în jurul vârstei de 18 luni, ea poate continua pentru mult mai multă vreme. Vezi în continuare câteva strategii care te vor ajuta să sporeşti confortul psihic al copilului tău în prezenţa persoanelor străine.

Frica de străini apare atunci când copilul începe să conştientizeze existența lumii din jurul lui şi a persoanelor care îl înconjoară şi ajunge să dezvolte un ataşament sănătos față de persoanele familiare: părinți, bunici, bone. Pentru că bebeluşilor le plac lucrurile familiare, care le dau siguranță, preferă figurile familiare şi ar putea reacționa la vederea unui străin prin plâns, agitație, poate amuți brusc, poate părea înspăimântat sau se poate ascunde.

Frica de străini devine mai intensă în jurul vârstei cuprinse între 7 şi 10 luni şi poate dura câteva luni sau mult mai mult. La majoritatea copiilor trece până împlinesc 2 ani.

Spre exemplu, dacă cel mic merge la creşă de la 6 luni, va reacționa, cu siguranță, dacă se va schimba îngrijitoarea. Cel mai probabil va plânge şi va refuza să plece din brațele mamei când este adus la creşă dimineața.

Anxietatea de separare (teama copilului de a fi despărțit de părinți sau de cei care au grijă de el) începe, de obicei, la 8-10 luni şi are un vârf între 14 şi 18 luni. Anxietatea de separare se manifestă chiar dacă micuțul este lăsat cu o persoană pe care o cunoaşte, precum un alt membru al familiei, care nu se ocupă în mod constant de îngrijirea acestuia.

Cum îți poți ajuta copilul

Deşi frica de străini este o etapă normală în dezvoltarea copilului, există câteva lucruri pe care le poți face pentru a-i creşte gradul de confort în astfel de situații. Iată care sunt acestea:

  • Oferă-i copilului ocazia să cunoască şi alți oameni într-un mediu confortabil şi sigur pentru el. spre exemplu, invită prieteni la tine acasă şi ține-l pe cel mic în brațe atunci când îi prezinți. Copilul se va simți în siguranță din două motive: va fi la tine în brațe şi veți socializa acasă, unde este un mediu familiar.
     
  • Dacă micuțul devine foarte agitat şi plângăcios în prezența unui adult pe care nu îl cunoaşte, încearcă o abordare diferită: jucați-vă împreună cu persoana cea nouă, sau, dacă nu funcționează imediat, îndepărtează puțin copilul, până când se calmează, apoi încearcă iar varianta jocului.
     
  • Dă-i copilului obiectul de care este foarte ataşat (o păturică sau o jucărie de pluş) de fiecare dată când ştii că va trece printr-o situație nouă pentru el, precum petrecerea timpului cu persoane noi. Astfel va păstra o parte din confortul pe care lucrurile şi situațiile familiare i-l dau.
     
  • Nu ignora această problemă, pentru că s-ar putea înrăutăți şi nici nu-i accentua sentimentele de vinovăție neluându-l în seamă sau ironizându-l.