Fiind mereu activi și explorându-și corpul, copiii mici tind să preia în timp și anumite deprinderi mai puțin benefice, pe lângă cele vitale. Una dintre aceste deprinderi dăunătoare este mersul pe vârful degetelor care este întâlnit în special în rândul copiilor care abia fac primii pași. Totuși, medicii pediatri îi liniștesc pe părinți și îi asigură că, de cele mai multe ori, acest obicei trece de la sine. Ce-i de făcut însă în cazul în care copilul continuă să meargă în acest fel și mai târziu.
Atâta timp cât copilul crește și se dezvoltă normal, mersul pe vârfuri nu este probabil un motiv de îngrijorare. Dar, uneori, mersul pe vârfuri poate provoca anumite afecțiuni, inclusiv paralizia cerebrală, distrofia musculară și tulburarea spectrului de autism.
Dacă copilul tău încă merge pe vârfuri după vârsta de 2 ani, discută cu medicul pediatru despre asta. Uneori e nevoie de o programare mai devreme de 2 ani, dacă micuțul are și mușchii picioarelor rigizi, rigiditate la tendonul lui Achile sau lipsa coordonării musculare.
De regulă, mersul pe vârful degetelor este un obicei care se dezvoltă atunci când un copil învață să meargă. În câteva cazuri, mersul cu vârful degetelor este cauzat de o afecțiune de bază, cum ar fi:
Mersul pe vârfuri din obișnuință, cunoscut și sub denumirea de mersul pe vârfuri idiopatic, uneori se poate moșteni de la cineva din familie.
Mersul persistent pe vârfurile degetelor poate crește riscul de cădere al copilului. De asemenea, de pe urma acestuia poate rezulta o stigmă socială.