Bebelușii caută alinare și confort, iar deseori le găsesc în niște gesturi care nouă, adulților, ni se par oarecum firești, căci le-am făcut și noi sau copiii noștri sau le-am văzut la alții. În plus, atât timp cât bebelușul este liniștit sugând suzeta, degetul sau buza de jos, chiar și tu, părintele lui, intri într-o zonă de confort.

Dar suptul unei suzete necorespunzătoare, a degetului, a buzei, alături de înghițitul cu limba între dinți (deglutiție infantilă – după vârsta de 1 an și jumătate sau 2 ani) sunt obiceiuri vicioase care pot deforma oasele feței (mandibula, maxilarul), pot afecta modul în care lucrează mușchii feței, iar în final, copilul va avea o mușcătură incorectă și dinții strâmbi.

Sunt câteva lucruri pe care poți să le faci din primele luni ale vieții lui, apoi altele la care trebuie să acorzi atenție în jurul vârstei de 3 anișori, care pot fi corectate până la 6 ani și în felul acesta sunt evitate alte probleme sau tratamente ortodontice sau de ortopedie dento-facială, poate mai complicate, la o vârstă mai mare. Iată ce se întâmplă în fiecare caz și cum poți să previi.

La bebeluși mandibula este încă foarte mică, din acest motiv mulți copilași au tendința de a sta cu buza de jos sub dinții de sus (cu buza între dinți). Atunci când înghit și când vorbesc, își împing dinții de sus în față și dinții de jos în spate. Dacă acest obicei persistă mult timp, încep să mărească tot mai mult distanța dintre cele două arcade.

Principalele semne sunt pronunția literelor ”M” și ”P” cu buza între dinți și înghițirea cu buza între dinți, iar momentul de alertă este în jurul vârstei de 3 ani.

Când copilul înghite cu buza între dinți (în medie de 1500-2000 de ori pe zi) depune o forță extraordinară asupra dinților, pentru că obrajii depun mai multă forță spre interior pentru a putea face deglutiția. Din cauza faptului că buza este între dinți, aceste forțe sunt aplicate incorect și pe de o parte îngustează maxilarul și mandibula, pe de altă parte maxilarul este împins în față, iar mandibula în spate. Astfel, se ajunge la un decalaj mare, care este mult mai greu de corectat.

Dacă până la 3 ani acest obicei nu a dispărut de la sine, trebuie intervenit cât mai repede, deoarece ei nu își pot controla acest reflex, de exemplu, noaptea buza este tot timpul acolo. Exact ca la deget, dacă a deformat dinții, eliminând obiceiul, dinții au timp să își revină singuri. De precizat că acest obicei este mult mai greu de eliminat decât sugerea degetului și în cele mai multe dintre cazuri este nevoie de intervenție de specialitate. Cu cât se intervine mai repede, cu atât oprim o deformare mai gravă.

Acestea sunt problemele care pot apărea până la vârsta de 6 ani. Suptul degetului trebuie evitat sau categoric eliminat cât mai repede posibil, prin înlocuirea cu o suzetă corect aleasă. În plus, la 3 anișori, dacă persistă obiceiurile cu vorbitul și înghițitul fie cu buza, fie cu limba între dinți, medicul ortodont trebuie să intervină, pentru că la această vârstă încă mai există șanse ca eliminând obiceiul, dinții să își revină singuri în poziția corectă.

În principiu, pe la 2 ani și jumătate iese și ultimul rând de măseluțe, iar la 3 ani este obligatorie prima vizită la medicul stomatolog, care în afară de carii, trebuie să evalueze dacă dentiția de lapte este în regulă, dacă oasele s-au dezvoltat corect până în acel moment și el este cel care ar trebui să observe toate acest obiceiuri vicioase și să te direcționeze cu copilul către un medic ortodont.