Ce trebuie să știi despre hemangiomul infantil, care evoluează rapid în primele luni de la naștere

Hemangiomul infantil este cea mai comună formă de tumoră benignă vasculară întâlnită în copilărie, afectând aproximativ 10% din populația infantilă. Hemangiomul infantil apare, de obicei, în faza neonatală, cu o evoluție rapidă în primele luni de la naștere, urmată de stagnare și, în cele din urmă, regresie completă sau parțială, până la vârsta de 10 ani.

Hemangiomul infantil este în permanentă cercetare, iar cele mai recente descoperiri în domeniu au adus o abordare nouă în ceea ce privește tratamentul acestuia. Recomandările specialiștilor tind spre monitorizarea regulată, și mai puțin spre tratamente medicamentoase sau intervenție chirurgicală. Cu toate acestea, în cazurile mai complexe, se impune un tratament de parcurs timp de câteva luni.

Tipuri de hemangiom infantil:

Cele mai comune tipuri de hemangioame infantile se împart în două categorii:

Hemangiomul superficial – cunoscut și drept hemangiom cutanat, acesta se dezvoltă pe suprafața pielii. 

Hemangiomul profund – acesta crește sub piele, prezentându-se sub forma unei umflături, cu o culoare ușor albastră/vineție. Acest tip de hemangiom este cunoscut și ca hemangiom subcutanat.

Pe lângă cele două forme, hemangioamele pot apărea și în interiorul organelor interne, cum ar fi în rinichi, plămâni, ficat sau creier. Acestea nu pot fi depistate printr-un consult standard și este, de obicei, nevoie de o scanare CT sau RMN pentru identificare.

Cauze și factori de risc:

Deși cauzele dezvoltării hemangiomului infantil nu sunt, în prezent, cunoscute, există o serie de aspecte, care au fost identificate drept factori de risc pentru apariția sa. Acestea sunt: 

• Sexul copilului – statisticile arată că fetele au un risc mai mare de a dezvolta un hemangiom; 
• Rasa copilului – incidența hemangiomului infantil este mai crescută la persoanele de rasă caucaziană/albă;
• Nașterea prematură - copiii născuți prematur, cu o greutate mică la naștere, sunt predispuși formării de hemangioame infantile;
• Nașterile multiple – gemeni, tripleți etc.;
• Moștenirea genetică – hemangioamele pot fi moștenite, deși o cauză genetică pentru acest aspect nu a fost, încă, descoperită.

Simptome și complicații:

Prezența hemangiomului cutanat se face cunoscută, mai întâi, ca o pată roșie. Aceasta crește cu rapiditate în primii 5 ani din viață și capătă consistență poroasă. Odată ce pragul celor 5 ani a fost depășit, hemangiomul începe să stagneze în dezvoltare, iar, până la vârsta de 10 ani, acesta devin abia sesizabil. În cazul hemangioamelor interne, riscul dezvoltării acestora este mai crescut în rândul copiilor care au mai mult de 6 hemangioame cutanate. 

Hemangioamele infantile pot dezvolta o serie de complicații, precum:

• Afectarea unui anumit organ – în funcție de localizarea sa și de procesul său de dezvoltare, un hemangiom poate afecta anumite organe și funcțiile lor, precum ochii, respectiv vederea (dacă se află în vecinătatea acestora). În asemenea cazuri este importantă consultarea unui medic de specialitate.
   
• Ulcerații și sângerare – suprafața de piele pe care se află hemangiomul poate suferi diferite forme de iritație, care se pot manifesta sub formă de ulcerații. Acestea pot fi dureroase pentru cel mic și îl pot împiedica să efectueze anumite activități, precum dormit, mâncat sau îmbrăcat. Hemangioamele cele mai predispuse la ulcerații sunt cele din vecinătatea gurii, a ochilor, a nasului și a urechilor, precum și cele din zona intimă. Ulcerațiile presupun și un anumit risc de infecție, motiv pentru care trebuie îngrijite cu atenție. De asemenea, dacă este rănit, hemangiomul poate sângera, însă procesul de sângerare nu este abundent și nu prezintă complicații.

Tratament:

Deși majoritatea cazurilor de hemangiom infantil nu necesită tratament, ele dispărând de la sine, datorită riscului de complicații, sau în anumite cazuri mai grave, este necesară intervenția medicală, prin tratament sau operație chirurgicală sau cu laser.

Spectrul de medicamente recomandate, în cazurile necesare, pentru eliminarea hemangioamelor sunt beta-blocantele și corticosteroizii. Beta blocantele sunt recomandate în cazurile de hemangiom cutanat și se aplică local. Corticosteroizii fac parte din tratamentul hemangioamelor care nu răspund la un tratament inițial cu beta blocante. Aceștia pot fi injectați direct în hemangiom, aplicați local sau se pot lua pe cale orală, în funcție de tipul de corticosteroid. 

În cazurile în care îndepărtarea hemangiomului este necesară și urgentă, este recomandată intervenția chirurgicală sau cea prin laser. Această formă de tratament este, în special, recomandată în cazurile de hemangiom dureros.