Se spune din popor că atunci când un bebeluș spune prima dată „tata”, următorul copil este băiețel. Iar dacă spune „mama” urmează o surioară. Specialiștii au însă altă părere. Experții în lingvistică dezbat care consoană e mai greu de pronunțat dintre „M” și „T”.
Heather Goad, profesor la MacGill University, susține că „T-ul” este mai dificil de spus din cauza poziției în care trebuie să stea limba.
Dar chiar și așa, cei mai mulți copii spun prima dată cuvântul „tata”. Asta a demonstrat un studiu realizat pe un eșantion de 900 de bebeluși, cu vârste cuprinse între 8 și 16 luni.
Cercetătorii spun că motivul pentru care bebelușii spun „tata” prima dată este pentru că figura paternă este prima persoană de care sunt „separați”.
Mai exact, în jurul vârstei de 6-7 luni, micuțul începe să-și manifeste preferința pentru persoanele care îl îngrijesc. Pe la 8-9 luni încep să înțeleagă că un lucru sau o persoană poate să reapară chiar dacă nu se mai află în câmpul său vizual o perioadă de timp.
Tot la această vârstă, bebelușii încep să înțeleagă că unele reacții declanșează altele. Spre exemplu, încep să-și dea seama că plânsul lor va atrage atenția părinților și vor fi băgați în seamă, luați în brațe.
Bebelușii petrec cel mai mult timp cu mama, cu care au o legătură specială. Iar prima separare pe care o percep este cea de figura paternă. Tatăl este prima persoană pe care bebelușii o identifică în afara legăturii pe care o au cu mama.
După ce spun „tata”, la scurt timp spun și „mama”. Pronunțarea acestor cuvinte reprezintă de fapt un mic miracol al dezvoltării. În jurul vârstei de 3 ani, copiii încep să rostească „eu” și „mie”, identificându-se ca ființă, persoană separată care are propria voință.