Cât de periculoasă este folia de aluminiu pentru copii?

Aluminiul este prezent, în mod natural și în cantități reduse, în alimente, însă este frecvent folosit în procesul de fabricare a multor produse alimentare, în special produse de patiserie și de panificație, praf de copt, sare, formulă de lapte praf, coloranți etc., în apă, medicamente și vaccinuri, cosmetice, țigări, vase pentru gătit, ambalaje și folii pentru împachetat. Practic este imposibil de evitat.

Aluminiul se găsește și în laptele matern, în cantități mici (0.0092 -0.049 mg/L), formula de lapte praf (0.058–0.15 mg/L) și în cantități mai mari în formulele pentru bebeluși pe bază de soia (0.46–0.93 mg/L).

Cum este afectat organismul de nivelul ridicat de aluminiu din organism?

Expunerea minimă la aluminiu nu reprezintă o problemă pentru organismul uman. Conform, World Health Organization (WHO), doza zilnică tolerată este de 1 mg/kg masa corporală/zi, însă din cauza multiplelor surse care ne înconjoară, această limită poate fi depășită cu ușurință, iar alegerile informate pe care le facem zilnic în privința produselor pe care le consumăm pot face diferența. Conform CDC, Centers for Disease Control and Prevention, în medie, un locuitor al SUA consumă (doar prin alimentație) între 7 și 9 mg de aluminiu pe zi.

Aluminiul acționează ca o neurotoxină atunci când este prezentă în organism în cantități mari, iar cercetări au arătat legătura dintre acesta și afecțiuni neurologice, inclusiv demență, autism sau Parkinson. Inițial considerat un factor în dezvoltarea Alzheimer (concentrații mari de aluminiu au fost găsite în creierul bolnavilor de Alzheimer), studii recente îl exonerează de vină. Totuși, dovezile științifice sunt încă insuficiente din cauza imposibilității de a cerceta efectele pe termen lung ale expunerii, din diferite surse, la aluminiu.

Cum sunt afectați copiii de nivelurile ridicate de aluminiu?

Copiii și adulții cu afecțiuni ale rinichilor sunt predispuși efectelor negative ale expunerii la aluminiu, deoarece eliminarea acestui metal nu se realizează în mod eficient. Creierul și sistemul osos al copiilor cu probleme renale pot fi afectate. Sistemul osos este afectat din cauza aluminiului care împiedică absorbția fosfaților, compuși chimici necesari pentru sănătatea oaselor.

Nu se știe dacă aluminiul poate cauza defecte de naștere la oameni. Totuși, studiile pe animale nu au descoperit defecte de naștere cauzate de aluminiu, însă animalele foarte tinere, cu mame care au fost expuse la cantități mari de aluminiu în timpul sarcinii și alăptării, au dat semne de pierdere a memoriei, slăbiciune fizică și scădere a coordonării.

Vase și folie de aluminiu

În prezent, o practică des întâlnită în bucătărie este pregătirea alimentelor la cuptor, învelite în folie de aluminiu. Aluminiul este, de asemenea, utilizat frecvent în fabricarea vaselor de bucătărie. Se estimează că aproximativ 20% din aluminiul pe care îl ingerăm vine din vasele și folia de aluminiu. Să vedem în ce mod influențează folosirea vaselor și foliei de aluminiu nivelurile de aluminiu din alimente.

Un studiu publicat în 2006 a evaluat nivelurile de aluminiu din mai multe tipuri de carne gătită în folie de aluminiu. Concluzia a fost că folosirea foliei de aluminiu nu reprezintă un pericol în sine, ci prin cumularea cu multe alte surse alimentare sau de alt tip, care poate duce la acumularea unui nivel toxic de aluminiu cu efecte serioase pentru organism. Creșterea concentrației de aluminiu din carne a fost de: între 89 și 378% pentru carnea roșie și între 74 și 214% pentru carnea de pasăre.

În plus, s-a dovedit că nivelul aluminiului crește odată cu temperatura și timpul de gătire, iar PH-ul alimentelor gătite în aluminiu reprezintă tot un factor pentru transferul acestuia în mâncare.

Așadar, alimentele puternic acide precum roșiile, rubarba, varza și fructele de pădure sau căpșunele, precum și preparatele condimentate, care au fost gătite în vase sau folie de aluminiu, colectează cantități mai mari din acest metal, față de alimentele alcaline. Astfel, fiecare sursă de aluminiu precum și metalele grele prin cumulare, pot duce la depășirea limitei recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.