Care sunt primele măsuri luate de părinți atunci când copilul vomită

Greața şi vărsăturile sunt obişnuite la copil, spun specialiştii, ca parte a unor boli uşoare, autolimitate, cauzate frecvent de infecții virale. Vărsăturile se produc în cadrul unor toxiinfecții alimentare, infecții, din cauza unor medicamente sau la mişcare.

Greața precede vărsătura, dar nu întotdeauna. Copiii mici nu sunt capabili să descrie senzația de greață, dar se pot plânge de dureri de burtică sau de alte simptome nespecifice.

„Vărsăturile sunt benefice, când se elimină substanțe dăunătoare organismului (în intoxicații de exemplu). Totuşi, medicamentele sau metodele de inducere a vărsăturilor (siropul de ipeca sau stimularea faringelui) nu sunt recomandate, prima măsură, care trebuie luată de părinte, fiind adresarea către un serviciu de urgență”, explică dr. Ionela Popescu, medic primar pediatru.

Medicul specialist subliniază că există o diferență între vărsături şi regurgitații, deşi termenii sunt, adesea, folosiți unul în locul celuilalt.

„Regurgitația se produce după eliminarea aerului (eructație), după ce copilul a fost alimentat. Mulți copii regurgitează laptele de mamă sau formula, şi pe gură, şi pe nas. Diferențierea între vărsătură şi regurgitație se face cu ajutorul medicului pediatru, criteriul obiectiv, după care se face încadrarea într-una sau în cealaltă situație, este curba ponderală”, adaugă specialistul.

Posibilele cauze ale vărsăturilor variază, în funcție de vârsta copilului. La nou-născutul şi sugarul mic poate fi greu pentru părinte să diferențieze vărsătura de regurgitație, deoarece mulți copii scot laptele în jet sau în cantități mari. De aceea, este recomandat, pentru această grupă de vârstă, consultul la medicul pediatru. Sugarul mare şi copilul varsă, cel mai frecvent, în cadrul enterocolitelor virale şi, mai rar însă, în afecțiuni ca: toxiinfecție alimentară, reflux gastroesofagian, ulcer, obstrucție intestinală. La adolescenți, prima cauză de vărsături este enterocolita infecțioasă. Alte cauze, mai rare, sunt: apendicita, bulimia, sarcina, ulcerul gastric, pancreatita, boala inflamatorie intestinală cronică, toxicomanie.

Ce măsuri pot lua părinții:

Potrivit dr. Ionela Popescu, „părintele trebuie să urmărească semnele de deshidratare. Deshidratarea uşoară presupune gura puțin uscată şi senzație de sete. În acest caz, nu e necesar consultul medical imediat, însă trebuie urmărit în continuare, pentru depistarea agravării. Cea medie, gravă, presupune scăderea cantității de urină emisă, gura uscată, ochii înfundați în orbite, lipsa lacrimilor în timpul plânsului. În această situație, părinții vor merge, cât mai curând posibil, într-o unitate spitalicească, ce poate asigura tratament specific”.

Dacă vărsăturile sunt însoțite de febră înaltă şi convulsii, părinții trebuie să solicite urgent ambulanța la 112 şi copilul va fi transportat către cea mai apropiată unitate spitalicească, deoarece acesta poate avea meningită.

Când copilul (sugarul diversificat şi copilul preşcolar sau şcolar) prezintă o primă vărsătură, neînsoțită de febră sau de alte simptome, părintele va institui un repaus digestiv, pentru 15-20 de minute, după care îi va da lichide (apă, ceai îndulcit sau săruri de rehidratare orală) în cantități mici, la intervale regulate (spre exemplu: 5 ml de lichid la 5 min), timp de 30-60 minute.

„Dacă cel mic tolerează aceste cantități mici de lichide, adică nu mai varsă, se trece la etapa următoare, de administrare a câte 30-40 ml de lichid şi, dacă şi această administrare a fost tolerată, abia apoi se poate încerca introducerea de pesmet, sticks-uri, biscuiți simpli. Dacă şi această etapă a fost trecută cu bine, se va trece la alimente uşor asimilabile: supă făcută în casă, iaurt etc.”, sfătuieşte medicul pediatru.

În ce priveşte sugarul mic, nediversificat, va fi lăsat în acelaşi repaus digestiv, timp de 15-20 de minute şi va fi văzut de medicul pediatru, cât mai curând posibil.

Atenție, este contraindicat…

Atunci când copilul varsă, părintele nu trebuie să îi dea să mănânce, imediat după vărsătură. De asemenea, nu trebuie să insistați cu alimentația, în condițiile în care copilul repetă vărsăturile, după fiecare tentativă de realimentare. Important este ca cel mic să tolereze lichidele şi abia apoi alimentele solide.

„La copil nu i se dă lapte, pentru că laptele este un lichid greu de digerat. Lichidele folosite pentru rehidratare sunt, în ordine: săruri de rehidratare orală, ceai îndulcit sau, în ultimă instanță, apă simplă. Nu uitați că noi, părinții, suntem cei care putem şi trebuie să acordăm primul ajutor copiilor noştri şi că de măsurile aplicate corect, depinde evoluția ulterioară a copilului care varsă”, conchide specialistul.