Care este metoda cea mai bună pentru curățarea urechilor copiilor și cum le îngrijim corect

Cerumenul sau ceara reprezintă produsul unor glande existente la nivelul conductului auditiv extern. Acesta se secretă pentru a proteja urechea de factorii nocivi din mediul extern (praf, germeni). De asemenea, are proprietăți antibacteriene și de lubrifiere.

Absența cerumenului predispune la infecții, descuamări și prurit constant ale conductului auditiv extern. Ceara se formează în treimea externă a conductului auditiv întrucât glandele ceruminoase care o produc sunt prezente doar în această porțiune.

Prezența acesteia în profunzimea conductului auditiv nu reprezintă decât consecința folosirii intempestive a bețișorului de ureche. Acesta nu face decât să împingă ceara aproape de timpan și în timp să formeze dopul de ceară.

Ceara compactată și lipită de timpan împiedică vibrația corespunzătoare a membranei timpanice și determină ușoare hipoacuzii. Ne întrebăm astfel de ce copiii dau volumul televizorului mai tare și nu răspund imediat atunci când sunt strigați.

Ce culoare are ceara?

Culorile sunt variate: galben deschis, galben maroniu, maroniu închis. Consistența poate fi variabilă de asemenea: foarte moale spre lichidă sau uscată, dură.

Când trebuie să curățăm ceara?

O ureche sănătoasă se curăță atunci când se acumulează ceară în cantitate mare ce devine vizibilă la exteriorul urechii sau are risc de transformare în dop de ceară. Când dopul este deja format, simptomele resimțite de pacient pot fi: dureri ale urechii, zgomote în urechi (tinitus), hipoacuzie, mâncărimi.

Care este metoda cea mai bună pentru curățarea urechilor?

Regula principală este evitarea folosirii bețișoarelor de ureche. Nu introduceți nimic în conductul auditiv!

Când ceara este vizibilă în porțiunea exterioară a conductului auditiv sau în concă (scobitura urechii), se șterge cu un colț de prosop curat, din bumbac sau tifon steril.

Curățarea se face, în medie, de 2 ori pe săptămână, de regulă, după baia de seară, când ceara are o consistență mai moale.

În unele cazuri, la recomandarea medicului specialist se pot folosi diverse soluții de curățare: instilații cu apă oxigenată, soluții din comerț, glicerină etc.

În cazul în care dopul de ceară este deja constituit atunci curățarea acestuia se face de către medicul specialist ORL. Acesta poate opta fie pentru irigarea cu seringa Guyon, fie pentru folosirea aspiratorului. Nu întotdeauna se recomandă irigarea ca metodă principală de curățare a conductului auditiv extern din mai multe motive: apa irigată cu presiune poate predispune la perforații timpanale, poate provoca un vertij sau dacă există leziuni ale conductului auditiv extern acestea se pot suprainfecta după irigare.

Metoda cea mai eficientă este folosirea în prealabil a unor soluții de înmuiere a dopului de ceară urmată de aspirație.

Cu cât copilul este mai mare complianța este mai bună. Altfel, orice mișcare bruscă a capului poate leza conductul auditiv. Uneori la copiii mai mari se pot folosi bețișoarele cu opritor doar la intrarea în conduct.

Conurile de ceară sunt metode sigure de curățare a urechilor?

Conurile de ceară nu reprezintă o opțiune sigură pentru îngrijirea urechilor, folosirea lor crescând riscul de perforații timpanale sau leziuni ale conductului auditiv extern.

În conductul auditiv extern are voie să intre apă?

Întrebarea este larg răspândită în rândul mămicilor. Într-o ureche sănătoasă are voie să intre apă. Sunt anumite interdicții clare de pătrundere a apei în ureche: leziuni ale conductului auditiv extern de orice natură, urechea operată, perforația timpanală, cazuri în care apa poate favoriza infecțiile urechii.

Cum putem preveni formarea dopului de ceară?

Evitarea folosirii bețișoarelor de ureche sau a altor obiecte în interiorul urechii sunt măsuri suficiente. Dacă există predispoziție pentru formarea de dopuri de ceară, chiar și în condițiile respectării acestor reguli, se recomandă o consultație la medicul specialist la fiecare 6-12 luni pentru curățarea conductului auditiv extern.