4 motive simple pentru care unii copii devin „de succes” și alții nu

De ce unii copii devin „de succes” și alții nu? Sigur te-a măcinat şi pe tine întrebarea asta. Cu siguranță, te-ai gândit ce poți face pentru ca şi tu să ai un copil de succes, să îi asiguri un viitor strălucit, să fie mulțumit de sine, împlinit.

De ce unii copii devin „de succes” și alții nu? Simplu. Totul se rezumă la inteligența emoțională. Nu există copil prost şi copil deştept, nici copil mai mult sau mai puțin capabil. Fiecare copil e un geniu, totul e să îi descoperi punctele forte şi pe cele puțin mai slabe. Apoi să îl ajuți să evolueze şi să îşi folosească geniul acolo unde e strălucitor.

Părinții au tendința să îşi îndrume copilul către ce şi-ar dori ei să facă, ținând mai puțin cont de ceea ce ar vrea şi ar putea face copilul lor. Sub pretextul că vor ce e mai bun pentru viitorul lor, aceşti părinți îşi împing copiii către o rată mai mare de eşec. Nu caută să descopere talentul şi potențialul copiilor, ci se grăbesc să îi perfecționeze în ceea ce cred ei că ar trebui să facă.

La întrebarea „De ce unii copii devin „de succes” și alții nu?”, psihologii au răspuns simplu: un copil care va deveni de succes este un copil care dezvoltă relații sănătoase, sincere, deschise şi se simte apreciat. Încă din primii ani de viață. Este un copil care simte că are control asupra vieții lui.

Copiii aflați în dificultate au fost lipsiți de patru aspecte importante – care să îi ajute să gestioneze problemele cu care se confruntă:

• Conectarea la ceilalți
• Încrederea că pot avea singuri grijă de ei înşişi
• Sentimentul că sunt importanți şi contează
• Curajul

Ajută-ți copilul să se conecteze la ceilalți, oferă-i libertatea să îşi facă singur prieteni, să depăşească unele obstacole şi singur, arată-i că e important, spune-i cât contează şi nu uita să îi şi demonstrezi asta.

Nu îl mai compara, nu îi mai reproşa lucruri care nu contează cu adevărat!

Înainte de a arunca unele cuvinte către copilul tău, gândeşte-te de două ori. Şi noi suntem nişte copii mai mari, iar la supărare, când aşteptările ne sunt înşelate… suntem tentați să reproşăm şi să nu ne mai gândim la efectele faptelor noastre.

1. Conectarea la ceilalți

Conectarea la ceilalți îl ajută pe copil să fie independent, să îşi creeze permanent legături noi, să socializeze uşor, să lucreze în echipă, să colaboreze cu ceilalți pentru a ajunge cu toții la rezultatul dorit.

Conectarea la ceilalți îl învață şi empatia, dar şi faptul că în echipă se pot obține rezultate grozave, iar concurența nu are legătură cu a-l întrece pe celălalt, ci cu a-l atrage de partea ta, pentru o echipă şi mai puternică.

2. Încrederea că pot avea singuri grijă de ei înşişi

Încrederea că pot avea singuri grijă de ei înşişi îi ajută pe copii să se simtă puternici. Dacă menajăm permanent copilul, nu facem decât să îl ținem departe de realitate. Ori realitatea îl va izbi la un moment dat, când el nu va cunoaşte regulile şi paşii pe care să-i urmeze pentru a face față. Dă-i posibilitatea să aibă şi singur grijă de el însuşi, să greşească, să ia decizii, să cadă, să se lovească, să se ridice. Va înțelege că o cădere nu înseamnă o doborâre, că nu se întâmplă nimic grav şi că toate merg mai departe. Va deveni şi mai puternic. Şi mai curajos.

3. Curajul

Multor copii nu li se predă curajul. Curajul se naşte din experimente, expediții, libertatea de a încerca şi de a greşi, de a vedea ce înseamnă să o ia de la capăt. Să nu se teamă. Lecția fricii le-o predăm chiar noi copiilor. Prin detalii precum „ai grijă să nu cazi”, „nu alerga că transpiri şi răceşti”, „nu pune mâna că iei microbi” etc.

Copilul va creşte fricos, nu va avea curaj să facă nimic din ce nu este sigur, nimic din ce ar putea fi doar o provocare. Va rata o mulțime de oportunități… doar din teama de a nu face ceva greşit.

4. Sentimentul că sunt importanți

E obligatoriu să îți ajuți copilul să se simtă important. E copilul tău şi e cel mai bun, orice ar fi.

Când îi arăți copilului calitățile sale, te axezi pe ele, i le evidențiezi şi îl susții să şi le îmbunătățească, îi arăți că e important, contează şi poate face orice.

Mulți copii nu ştiu despre ei decât că sunt obraznici, că au colegi mai buni decât ei, că greşesc, că doar dacă vor face ceva anume vor fi apreciați. Aceştia sunt copiii care se vor întreba oare de ce ei nu au reuşit în viață.

E responsabilitatea ta să îți înțelegi copilul, să îi vorbeşti şi să îl susții în ceea ce este el genial, nu în ceea ce ai visat tu să faci.

Concluzie:

Drumul copilului către un adult de succes începe cu aceşti patru paşi. Cu educarea şi prețuirea inteligenței sale emoționale. În final, inteligența emoțională este singura care face diferența între copiii care reuşesc şi aceia care nu înțeleg ce li se întâmplă.

Toți copiii merită şi pot fi extraordinari. Hai să îi susținem atunci când trebuie!

Aceste 4 aspecte sunt esențiale pentru viitorul copilului şi în reuşita lui de a depăşi obstacolele şi a ajunge acolo unde îşi doreşte. În plus, din conectare, încredere, sentimentul importanței şi curaj, rezultă încrederea în sine, responsabilitatea, împlinirea şi fericirea.

Şi toți vrem copii fericiți, nu?

Atunci să nu uităm să le oferim aceste 4 beneficii, care să le dea un start pozitiv în viață.