Laptele pe care îl oferi copilului tău prin alăptare poate fi considerat un aliment-minune: conține mai mult de 200 de substanțe nutritive. Aproape în mod miraculos, compoziția laptelui de sân se modifică de la supt la supt, de la zi la zi, de la lună la lună și… chiar în timpul unei sesiuni de alăptare, în funcție de necesitățile bebelușului.
Cum influențează dieta mamei compoziția laptelui?
În principiu, majoritatea femeilor pot mânca orice le place în perioada alăptării, fără să existe consecințe nedorite asupra celui mic. Dieta mamei nu influențează major compoziția laptelui. Studiile au demonstrat că laptele își păstrează substanțele hrănitoare chiar în condiții extreme, când vorbim despre mamele mai puțin norocoase, care provin din țări extrem de sărace și care au o dietă bazată cu precădere pe orez sau sorg. Rar au parte de alimente hrănitoare precum legumele sau carnea, dar reușesc să își alăpteze cu succes copiii. În aceste cazuri, organismul lor este cel care are de suferit, fiind privat de substanțele nutritive care îmbogățesc formula laptelui spre binele bebelușului.
Trebuie să punctăm că laptele este secretat de glanda mamară și provine din sângele mamei. Alimentele despre care spunem în mod tradițional că „balonează”, precum fasolea boabe, conopida sau varza, nu pot afecta copilul. Mama suferă de meteorism abdominal din cauza descompunerii în intestin a glucidelor pe care le conțin aceste alimente, dar glucidele rămân în intestinele mamei, nu se absorb, nu ajung în sânge, deci nici în lapte.
Deși în principiu nu există alimente interzise în timpul alăptării, pot apărea și situații speciale. Dacă observăm că după ce consumăm un anumit aliment, copilul nu se simte bine în repetate rânduri, îl putem scoate din dietă timp de 2-3 săptămâni, pentru a observa dacă simptomele se ameliorează sau dispar. Li se întâmplă bebelușilor cu alergii sau intoleranțe la anumite alimente, cum ar fi proteina din laptele de vaci, peștele, nucile sau soia, dar fiecare caz trebuie evaluat individual de medicul pediatru sau alergolog.
Ce conține o dietă zilnică, sănătoasă, a unei femei care alăptează?
Cel puțin 5 porții de legume și de fructe. Pot fi gătite, proaspete sau congelate, deshidratate sau sub formă de compot neîndulcit. Ideal ar fi să facem alegeri cât mai variate și cat mai divers colorate, după cum spune și expresia „curcubeu în farfurie”. Aportul de vitamine și minerale din fructe și legume funcționează ca un adevărat combustibil pentru organismul obosit al mamei în primele luni petrecute alături de bebeluș.
Produse făinoase. Pâinea și pastele integrale, cartofii, orezul brun și cerealele integrale sunt binevenite în meniul mamei. Astfel, ne asigurăm că primim energie din plin, dar și fibrele care ajută la reglarea tranzitului intestinal, în condițiile în care, după naștere, multe femei se confruntă cu constipația și cu apariția hemoroizilor.
Proteine. Sursele recomandate de proteine sunt carnea slabă de pui sau de curcan. De două ori pe săptămână, trebuie să consumăm pește, datorită acizilor grași esențiali Omega 3, iar una dintre porții trebuie să conțină pește gras: somon, sardine, ton. Carnea roșie (vită slabă, ficat), care ne aduce beneficii datorită conținutului important de fier, trebuie inclusă în meniu o dată – de două ori pe săptămână.
Produse lactate. Laptele și iaurturile simple, semidegresate, brânzicile gen „cottage” sunt surse minunate de calciu și proteine.
Apă din belșug. Hidratarea este esențială mereu, dar nu avem voie să o neglijăm deloc în perioada alăptării. Trebuie să avem în permanență apă sau lapte la îndemână, mai ales în timpul lungilor sesiuni de alăptare, care se pot prelungi și cu un somn bun.
Dar, chiar dacă regimul nostru nu influențează în mod radical compoziția laptelui, ideal este să respectăm un regim nutrițional prietenos cu organismul și benefic pentru micuți. Pe lângă acest lucru, le putem face loc în dieta elementelor nutritive care sprijină în mod special dezvoltarea bebelușului sau le putem obține prin intermediul suplimentelor.
Mai ales în primele 6 luni, perioada de alăptare exclusivă, avem nevoie de un aport crescut de iod, fier, calciu, acizi grași Omega-3 (DHA-acidul docosahexaenoic), vitamina D și, în cazul mamelor vegane sau vegetariene, și vitamina B12.
Alfabetul elementelor nutritive pentru bebeluș:
Calciu
Calciul ajută la formarea oaselor și a dinților, asigurându-le rezistența, și este important pentru contracția musculară. Lactatele, legumele verzi (spanac, urzici, varză chinezească), semințele de mac și cele de susan sunt surse alimentare bogate în calciu.
DHA (acidul docosahexaenoic)
DHA, care ne este mai cunoscut sub denumirea de Omega-3, participă în mod decisiv la dezvoltarea creierului și a ochilor copiilor. Cantitatea de DHA din laptele matern depinde în mod direct de aportul din dieta mamei, de aceea ar fi minunat ca în perioada alăptării să includem în meniul nostru peștele gras (somon, ton, sardine, hering), algele marine, nucile, semințele de in și semințele de dovleac.
Fier
Fierul joacă un rol principal în procesul de creștere și dezvoltare a bebelușului și este indispensabil în sinteza hemoglobinei din sânge. Prin alimentație, îl putem obține din carnea roșie (vită, mai ales ficat), din fasolea boabe de culoare roșie și din gălbenușul de ou.
Iod
Iodul este esențial pentru sinteza hormonilor tiroidieni și a proteinelor, pentru reglarea metabolismului și dezvoltarea sistemului nervos central. Dacă necesarul zilnic pentru o femeie adultă este de 150 mcg, în perioada alăptării acest necesar aproape se dublează, ajungând la 290 mcg. Sarea iodată, algele marine, carnea de pește, fructele de mare și lactatele sunt surse naturale de iod.
Vitamina B12
Vitamina B12 favorizează absorbția fierului în organism, iar deficitul ei conduce la anemii severe și provoacă probleme neurologice. Avem nevoie zilnic de o cantitate foarte mică (2,4 mcg), pe care o putem obține ușor din alimentele de origine animală. Mămicile vegane sau vegetariene trebuie să compenseze lipsa produselor animale consumând alte alimente care conțin vitamina B12 (cereale și lapte vegetal îmbogățite, ciuperci Shiitake). De asemenea, se pot adresa medicului de familie, pentru a le prescrie suplimente.
Vitamina D
Vitamina D este responsabilă cu absorbția și fixarea calciului în organism, întărește sistemul imunitar, scade riscul de diabet zaharat și de boli cardiovasculare. Se formează la nivelul pielii, în timpul expunerii temperate la soare. Mămicilor li se recomandă suplimente cu vitamina D în lunile octombrie-martie și să mănânce pește, ou, ficat și ciuperci. Conform recomandărilor din cele mai multe țări din zonele cu climă temperată, și copiii până la vârsta de 2 ani trebuie să primească suplimente zilnice de vitamina D, iar după această vârstă este suficientă administrarea vitaminelor doar în lunile de toamnă și de iarnă.
