Mirosul bebelușilor poate bloca agresivitatea oamenilor din jur

„Nimic nu se compară cu mirosul bebelușului meu“ – spun în mod constant părinții nou-născuților. În spatele acestei afirmații se află, conform unui studiu recent mai mult decât o laudă. Cercetătorii de la Institutul de științe Weizmann din Rehovot au descoperit că mirosul emanat de scalpul mamiferelor nou născute (animale și oameni) are un scop – supraviețuirea speciei. Substanțele chimice volatile emanate de corp pot bloca sau declanșa în mod eficient agresivitatea la aceeași specie. 

Cercetătorii au testat dacă hexadecanalul (HEX), un compus volatil al corpului uman implicat, în mediul mamiferelor, ca un chimiosemnal social, poate afecta agresivitatea la oameni. Au descoperit că inhalarea acestui compus, al cărui miros nu poate fi identificat de nasul uman, a blocat agresivitatea la bărbați, dar a declanșat-o la femei.

În ce a constat studiul? 

Folosind apoi neuroimagistica funcțională, au observat un tipar de activitate cerebrală care reflectă comportamentul – atât la bărbați, cât și la femei, HEX a dus la creșterea activității în girusul angular stâng (zonă responsabilă cu percepția indiciilor sociale). Echipa de cercetători a creat un joc pe calculator împărțit în două etape: o etapă provocatoare, al cărei scop a fost incitarea agresivității la în rândul celor 130 de participanți la studiu (femei și bărbați) și o etapă de reacție, în care li s-a permis acestora să își descarce tensiunea acumulată.

Jumătate dintre ei au fost expuși la molecula HEX, în vreme ce restul au servit drept grup de control. I s-a cerut fiecăruia să joace un joc împotriva unui computer prezentat drept adversar uman. În prima jumătate a jocului, li s-a spus să împartă între ei o sumă de bani, în timp ce computerul insista să păstreze pentru el cea mai mare parte. Fiecare participant a avut oportunitatea să „pedepsească“ adversarul prin emiterea unui sunet asemănător cu o explozie. Intensitatea sunetului indica agresivitatea participantului.

Efectul HEX diferă de la un gen la altul

Dr. Eva Mishor, care a condus experimentul, a remarcat reacții diferite în rândul participanților, raportat la grupul de control; la început, însă, rezultatele nu păreau foarte consistente. Abia când cercetătorii au înregistrat genul fiecărui participant imaginea a devenit mai clară. Bărbații care au fost expuși la mirosul molecule HEX au devenit mai puțin agresivi, în timp ce femeile care au interacționat cu „mirosul de bebeluș“ au devenit mai agresivi.

După aceasta, 50 de participanți, care fuseseră expuși la HEX, au fost scanați IRM (imagistică prin rezonanță magnetică), pentru a se evalua activitatea creierului prin detectarea modificărilor asociate cu fluxul sangvin. Participanții nu puteau ști dacă fuseseră expuși la HEX. La ambele categorii – bărbați și femei -, molecula a activat girusul angular stâng, implicat în procesarea semnalelor sociale. Dar comunicarea dintre această regiune a creierului și alte regiuni a fost clar diferită la cele două genuri, masculin și feminin. La femei, HEX a redus conexiunile neuronale dintre părțile responsabile cu latura socială, emoții și luarea deciziilor, iar la bărbați le-a crescut.

Agresivitatea implică la masculi și la femele reacții diferite

Motivul acestei evoluții este dat de faptul că agresivitatea la masculi, în rândul mamiferelor, este adesea exprimată prin violență față de „urmași“, în vreme ce la femele este exprimată prin protejarea puilor – explică Mishor. Cercetătorii estimează că un sfert dintre masculi, inclusiv rozătoare și primate, își ucid o parte din propriii pui, mai ales atunci când trăiesc în grupuri mari.

„Deoarece bebelușii nu pot comunica verbal cu mamele lor, au posibilitatea de a transmite mesaje prin substanțe chimice“, spune prof. Noam Sobel.

Concluzii

Pentru un plus de precizie, echipa implicată în studiu a contactat un om de știință japonez care cercetează moleculele responsabile cu mirosul bebelușilor. Au decis să colaboreze plecând de la datele obținute și au descoperit că HEX este una dintre cele mai comune substanțe chimice eliberate de scalpul bebelușilor. Se știa că animalele emană semnale chimice prin organele de miros, cu efect asupra comportamentului social, dar era mai puțin cunoscut, înainte de acest studiu, că acestea influențează și oamenii.

„Oamenii se miros unii pe alții tot timpul. Acum se pare că înțelegem mai bine ce se întâmplă când mirosim bebelușii, cum procesează creierul nostru informația și care ar putea fi rolul evolutiv al acestui efect“, concluzionează Sobel.