Șezutul este unul dintre procesele vitale pentru dezvoltarea coloanei vertebrale și posturii bebelușului. Micuțul reușește să adopte o poziție împotriva gravitației, ceea ce este o mare realizare. În plus, acest lucru îi permite să dobândească o perspectivă diferită asupra lumii din jurul său. Pe parcurs, devine curios și va începe să-și dezvolte abilitățile de echilibru. Micuțul începe să stea în funduleț la trei luni de viață. La început, nu poate să-și țină corpul complet, dar încetul cu încetul o face. Poziția completă apare la șase luni. La acea vârstă, poate deja să se ridice singur, fără ajutorul părinților.
Este important de menționat că fiecare copil se dezvoltă diferit. De aceea, deși unii finalizează procesul la șase luni, nu este neobișnuit ca alții să îl finalizeze la nouă luni. Stimularea pe care o primește copilul influențează foarte mult acest lucru.
Tocmai de aceea, nu este indicat să pui presiune asupra copilului: acest lucru ar trebui să se întâmple în mod natural. Deși poate fi ajutat și încurajat, este contraproductiv să-l forțezi. Este indicat să acorzi atenție posturii pentru a preveni eventualele abateri ale șoldului sau ale coloanei vertebrale.
Statul în fund este o etapă importantă în dezvoltare și are loc spontan. Prin urmare, este important să urmărim semnele.
Primul lucru care trebuie luat în considerare este inițiativa bebelușului. Desigur, nu va încerca să se ridice imediat. După ce capătă controlul asupra capului, este normal să înceapă să se întoarcă.
De asemenea, va încerca să se ridice în picioare când este în cărucior. După aceasta, va încerca să se așeze din ce în ce mai insistent. Ideal este să-l susții cu perne sau suprafețe moi. Acest lucru îi oferă mai mult suport și siguranță.
Un bebeluș ajunge în șezut doar atunci când mușchii gâtului și ai spatelui sunt suficient de puternici. Părinții pot ajuta cu stimuli care facilitează acest proces.
Există câteva acțiuni recomandate, care trebuie efectuate cu atenție. Acestea sunt următoarele: