De cele mai multe ori, răgușeala apare la copiii mici nu din cauza unei afecțiuni medicale grave, ci a suprasolicitării coardelor vocale. Totuși, dacă sesizezi această problemă, este necesar să consulți un medic pediatru, deoarece factorii care influențează respirația bebelușului trebuie înlăturați în timp util. Bebelușii sunt în special susceptibili la îmbolnăvire și la diverse infecții, prin urmare este important să excludeți diverse cauze mai grave ce determină această problemă. 

Deși mulți părinți își închipuie că cel mic va trece direct de la stadiul de plâns la cel de vorbire, există o perioadă destul de mare între ele care include o mulțime de sunete – de la mârâieli la mormăieli, de la țipat la cântat, gama de sunete va fi una variată și extrem de interesantă. Voi ca părinți vă veți obișnui treptat cu tonul vocii celui mic, însă dacă acesta este modificat, respectiv răgușit sau tensionat, intervine îngrijorarea. Deși la un adult problema nu este presantă, la un bebeluș poate ascunde o afecțiune ce necesită intervenție medicală, după cum urmea

  • Plâns excesiv. Cea mai des întâlnită cauză pentru răgușeală la bebeluși. Deși toți copiii plâng pentru a vă transmite nevoile, unii se manifestă mai mult decât alții, cum ar fi cei aflați în perioada de colici. Plânsul pentru o perioadă extinsă de timp poate determina inflamarea corzilor vocale, cauzând o voce răgușită.
     
  • Noduli ai corzilor vocale. În unele cazuri, utilizarea excesivă a vocii, inclusiv prin plâns, poate conduce la noduli la nivelul corzilor vocale, excrescențe dure care apar pe corzile vocale suprasolicitate. Acești noduli pot împiedica corzile vocale să se închidă corespunzător, drept urmare apare răgușeala.
     
  • Îmbolnăvire. Orice afecțiune care implică congestie nazală și scurgere post-nazală poate cauza răgușeală (de obicei este vorba despre afecțiunea de natură virală ce implică inflamația laringelui denumită laringită). Chiar dacă problema este reprezentată de o simplă răceală, scurgerea de mucus în porțiunea din spate a gâtului poate irita corzile vocale. Deși nu este periculos, acest lucru este inconfortabil.
     
  • Refluxul gastroesofagian. Această afecțiune apare când acizii din stomac urcă în esofag și determină o senzație de arsură. Când se întâmplă frecvent/este vorba despre un reflux grav, pot fi afectate corzile vocale și apare răgușeala vocii.

Dacă bebelușul se confruntă cu alergii, apare congestia nazală și în consecință răgușeala. Există de asemenea și scurgerea post-nazală cauzată de alergii (unele alergii determină umflarea corzilor vocale)

Diagnostic pentru răgușeală la bebeluși

Medicul va dori să realizeze un inventar al simptomelor experimentate de copil, precum și un istoric medical ca să determine cauza exactă. Vă poate adresa întrebări legate de calitatea și forța vocii, precum și despre frecvența și durata simptomelor, factori care agravează problema (fumat, strigat etc.) De asemenea, va evalua și simptomele suplimentare, precum febra sau oboseala.

Medicul specialist examinează gâtul cu o oglindă mică pentru a verifica prezența unei inflamații sau anomalii. În funcție de simptome, poate preleva o cultură din gât (exudat faringian), recomandă o radiografie a gâtului sau o tomografie. În unele situații se impune și prelevarea unei mostre de sânge pentru o hemoleucogramă completă (se verifică nivelul de globule roșii, albe și hemoglobină).

Tratament pentru răgușeală la bebeluși

Majoritatea copiilor depășesc singuri perioada de plâns excesiv, atâta timp cât nu suferă vreo afecțiune. Odată ce plânsul persistent a încetat, răgușeala va dispărea de obicei de la sine.

Tratamentul nodulilor de pe corzile vocale poate fi dificil la bebeluși deoarece presupune stoparea comportamentului cauzator, respectiv plânsul excesiv. Copilul trebuie pur și simplu să depășească de unul singur această perioadă.

Încercați să curățați nările bebelușului folosind o seringă/pompă specială nazală pentru a-l ajuta să respire mai ușor și oferiți-i des lichide; încurajați-l să facă un repaus vocal. Răgușeala asociată unei îmbolnăviri de natură virală dispare de la sine odată cu dispariția afecțiunii.

Medicul pediatru/gastroenterolog este în măsură să ofere recomandări pentru tratamentul refluxului gastroesofagian. Acesta poate avea un impact asupra mâncatului și dormitului. Există medicamente specifice care pot fi prescrise, precum și modificări ale alimentației care ameliorează simptomele de reflux.

Este important să identificați cauzele alergiei și să evitați contactul cu subtanțele alergene pentru a preveni agravarea reacțiilor adverse. Există testări alergice specifice care pot ajuta în identificarea exactă a cauzei.