Cât și cum risipesc moldovenii când vine vorba de mâncare

Cât și cum risipesc moldovenii când vine vorba de mâncare

-
//
17.10.2018

Moldovenii risipesc mâncarea. O confirmă datele oficiale, care arată că numai în Capitală 30 la sută din deşeuri sunt resturi de alimente. Potrivit Regiei Autosalubritate, anual, aproximatriv 70 de mii de tone de mâncare ajung în lăzile de gunoi.

Cât și cum risipesc moldovenii când vine vorba de mâncare

Ecologiştii dau un semnal de alarma şi avertizează că, în procesul de descompunere al acestora se produce metan, un gaz de seră extrem de nociv pentru sănătatea oamenilor.

Potrivit ecologiştilor, aceasta atitudine neglijentă faţă de alimente este mai mult prezentă la oraş.
 

"La gunoişte le ducem. Anume unde? Avem urnă lângă casă. Se întîmplă des? Un pachet de gunoi cam aşa în fiecare zi", a spus o femeie.
 

"Le arunc mai des, da. Unde la aruncaţi? La gunoi", a spus o altă femeie.

"Păi unde trebuie să arunc? La gunoi", a menţionat o femeie.

La sate oamenii, de regulă, nu fac risipă de produse alimentare. Resturile sunt folosite pentru animale. 

"Mâncarea care rămîne o dăm la păsări, animale, cîîine. Amestecăm şi dăm şi pâinea şi tot ce rămâne. Şi păsările cresc mai bine. Amestecăm cu tărâţă şi macuc", a spus un bărbat.

"Cojile de cartofi, de sfeclă, de morcov, tot arunc la păsărele. Nu se aruncă nimic", a spus o femeie.

Mai îngrijorător este faptul că o parte din produsele alimentare, nici nu ajung să fie cumpărate. O confirmă şi rafturile marilor magazine, de pe care zilnic sunt scoase sute de alimente cu termenul de valabilitate expirat.

Potrivit ANSA: În primele şase luni ale anului 2017 au fost scoase din circuitul alimentar aproximativ 200 de tone de alimente, pe când în aceeaşi perioadă a anului 2018 cifra este cu 16 tone mai mare. 

Cel mai des de pe rafturile magazinelor sunt scoase produsele lactate, după care produsele din carne. Acestea sunt urmate de fructe şi legume. Iar locul patru este ocupat de produsele semifabricate.

Ecologiştii afirmă că risipa de mâncare este unul din factorii principali ai dezastrului ecologic actual.

"Ca să reducem nocivitatea deşeurilor, afectarea mediului de către deşeuri, trebuie să le gestionăm corect. Adică colectarea, selectarea, sortarea, reciclarea. Au fost încercări fel de fel, dar toate se stopează din diferite motive", a spus Grigore Prisăcaru, ecologist.

Deocamdată, autorităţile nu vin cu o soluţie pentru această problemă. Totuşi astăzi, mai există oameni care se arată îngrijoraţi de situaţia dată. Este exemplul asociaţiei obşteşti "Pomul Vieţii" care lunar colectează câte aproximativ 500 kg de resturi de mâncare, care mai apoi o transformă în humus. Cantitatea este una extrem de mică, recunosc aceştia, dar spun că soluţia este un prim pas pentru reciclare.

"Ideea a apărut după organizarea unui eveniment. Atunci am realizat că rămâne o cantitate de deşeuri organice şi am luat decizia de a le recicla.Cea mai optimală variantă este reciclarea cu ajutorul viermilor. În rezultatul astfel de reciclare deşeurilor organice se obţine îngrăşăminte orgnică de calitate", a spus Valerii Andriciuc, preşedintele AO "Pomul vieţii".

În fiecare an, la data de 16 octombrie, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură sărbătoreşte Ziua Mondială a Alimentaţiei. În prezent, această zi este sărbătorită în peste 150 de ţări.

Sursa: publika.md