mamaplus

Tradiții de Sfântul Andrei: Ce NU trebuie să faci în ajun de sărbătoare

0
//
12.12.2019

Creștinii ortodocși de stil vechi îl vor sărbători mâine, 13 decembrie, pe Sfântul Andrei. Ajunul sărbătorii este una dintre cele mai importante nopți din an, pentru farmece și vrăji.

Potrivit unor tradiții populare, Sfântul Andrei se mai numește şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop.

  1. Ziua se serbează prin nelucru în casă, ca să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când porneşte şi lupăria. 
     
  2. Tot din cauza lupilor nu se mătură toată ziua, nu se scoate gunoiul afară, nu se curăță grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană şi nu se dă nimic cu împrumut. Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totuşi, când soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndepărta, căci peste cele hotărâte de Sfântul Andrei, nimeni nu poate trece. 
     
  3. În această noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare. La miezul nopții de Sfântul Andrei se deschid cerurile.

În ajun de sărbătoare, fetele se dezbracă între două oglinzi. 

Unele tinere mai încearcă să îşi vadă viitorul soț la miez de noapte. Aşezate complet dezbrăcate între două oglinzi, într-o cameră întunecoasă, cu câte o lumânare în fiecare mână, încearcă să privească în oglinda din față pentru a vedea imagini reflectate din oglinda din spate. Se spune că, în așa fel, tânăra începe să-şi vadă viitorul soț sau anumite scene din viață.

În mai multe regiuni din țară, de Sfântul Andrei se fură porțile.

Un alt obicei în Republica Moldova este ca flăcăii să scoată porțile de la casele fetelor nemăritate. 

Fetele împart usturoi între ele.

În seara de 12 decembrie, la o casă se adună băieți și fete. Pe o masă sunt puse mai multe căciuli de usturoi, tămâie, smirnă și niște lumânări de la Paști, aprinse. Apoi pun pe masă mâncare, vorbesc și râd până se face dimineață. Fetele împart între ele usturoiul, pe care a doua zi îl duc la biserică, pentru ca preotul să-l sfințească. Acest usturoi sfințit se pune pe policioară la icoane și reprezintă un semn bun în dragoste.

Prin ce metode fetele își mai pot afla ursitul?

  • Fetele măsoară nouă căni pline cu apă şi le toarnă într-o strachină, care se pune apoi sub icoană. A doua zi, dis-de-dimineață, se măsoară din nou, cu aceeaşi cănuță, apă din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, chiar şi câteva picături, atunci fetele vor avea noroc. Dacă ultima ceașcă va rămâne neumplută așa cum trebuie, atunci tinerele nu vor avea noroc şi vor rămâne nemăritate.
     
  • În ajunul Sfântului Andrei, pentru a-și vizita ursitul, fata îşi pune sub cap 41 de boabe de grâu şi dacă visează că-i ia cineva grâul, se va mărita.
     
  • Unele fete îşi pregătesc o turtă, iar pentru ea trebuie să aducă apă cu gura. Pentru acest colac aduc apă neîncepută, iar produsele din care se prepară (făină şi sare) sunt măsurate cu o coajă de nucă. După ce au fost coapte pe vatră, fetele îşi mănâncă turtițele pe care le-au pregătit, convinse fiind că, în vis, vor veni ursiții să le potolească setea cu apă.
     
  • Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui câte un cățel de usturoi. Dus acasă, colacul este aşezat într-un loc călduros, unde este lăsat vreme de o săptămână. Dacă răsare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaşte că va fi cu noroc. Dacă nu răsare, fata rămâne tristă și știe că nu va fi norocoasă. 
     
  • Unele fete merg în această noapte la fântână, aprind acolo o lumânare de la Paşti şi o afundă cu ajutorul găleții. Când apa este luminată bine, fata zice: 

    „Sfinte Andrei,
    Scoate-i chipul în față apei,
    Ca în vis să-l visez,
    C-aievea să-l văz!”


    Atunci, apa din fântână se tulbură şi se spune că astfel fata își vede ursitul. 

De Sfântul Andrei, toți membrii familiei, în special fetele și băieții, seamănă grâu în câte o strachină sau glastră cu pământ. Cel căruia îi va răsări grâul mai bine și mai frumos, va fi sănătos și norocos.