Pediatrii, părinții, practic toți cei care lucrează cu copiii știu că nevoile sociale ale copilului se schimbă odată cu vârsta. Se pare că această dinamică are o cauză strict neurologică.
Experimentele pe șoareci au arătat că neuronii AgRP din hipotalamus joacă un rol esențial în reglarea comportamentului social la tinerii indivizi, dar nu și la adulți. Pe lângă nevoile fundamentale de supraviețuire, foamea și menținerea temperaturii corporale, aceste celule reglează interacțiunile sociale în perioada de creștere, dar își pierd treptat această funcție odată cu maturizarea, transmite point.md.
„Acesta este primul caz în care avem o descoperire neurobiologică care confirmă ceea ce știm din experiență, iar psihologii observaseră deja aceste lucruri”, afirmă profesorul Marcelo Ditrich de la Universitatea Yale.
Sociabilitatea copilului, inițial concentrată asupra părinților, se transformă în adolescență în interacțiuni cu semenii și ulterior în comportamente sociale adulte. Cercetătorii au măsurat activitatea neuronilor AgRP la șoareci de diferite vârste, de la cei despărțiți de mamă până la adulți, folosind imagistică cu calciu și optogenetică.
S-a constatat că izolarea socială activează puternic neuronii AgRP la tinerii indivizi, iar reîntâlnirea cu alți indivizi reduce activitatea acestora. Suprimarea activității neuronilor la șoarecii tineri izolați reduce sociabilitatea, iar reactivarea lor restabilește comportamentul social. La șoarecii adulți, manipularea neuronilor AgRP nu a avut niciun efect, ceea ce indică faptul că acești neuroni reglează dorința de contact social doar în perioada de dezvoltare.
„Desigur, adulții au nevoi sociale, dar acestea sunt de alt tip. Semnalele nu ajung la neuronii AgRP. În creier există alți neuroni, alte circuite care se ocupă de nevoile adulților”, explică neurobiologul.
Cercetătorii au descoperit că semnalele neuronilor AgRP nu se opresc în copilărie, ci în adolescența târzie. „Acest lucru ne arată că aceste semnale sociale sunt critic importante pentru dezvoltarea sănătoasă a animalului. În viața timpurie avem atașament față de părinți, în adolescență mai mult față de semeni, iar aceste caracteristici sunt prezente aproape la toate mamiferele cunoscute”, explică Ditrich.
Neuronii AgRP se găsesc și în creierul reptilelor, amfibienilor și peștilor, unde reglează doar problemele de supraviețuire, precum foamea. „Dar la mamifere a apărut necesitatea relațiilor cu părinții și semenii la tineret”, concluzionează profesorul.
Descoperirea a fost făcută de echipa sa în 2019. Inițial se credea că activarea neuronilor AgRP apare din cauza lipsei laptelui matern, dar studiul actual arată că acești neuroni se activează și fără acest factor, demonstrând importanța critică a nevoilor sociale.
