Spații pentru copii, amenajate în 4 primării și 9 oficii teritoriale ale ANOFM

Micuții vor avea mai multe spații de joacă. Și asta datorită amenajării acestor spații în 9 oficii teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și în 4 primării.

Astfel, copiii vor fi în siguranță atunci când își însoțesc părinții care sunt angajați sau care au nevoie de serviciile acestor instituții publice. Potrivit unui comunicat, PNUD susține instituțiile publice să devină mai accesibile și prietenoase pentru copii, contribuind la extinderea accesului la serviciile publice pentru părinți, inclusiv revenirea acestora în câmpul muncii, în special a femeilor, scrie deschide.md

„Este important ca instituțiile publice să fie accesibile pentru toate persoanele care au nevoie de serviciilor lor și să transmită un mesaj de deschidere pentru părinții care pot apela la serviciile publice oricând au nevoie, fără a fi restricționați de responsabilitățile de îngrijire a copiilor. Vom susține în continuare eforturile autorităților naționale, locale și ale comunității de părinți de a oferi acces la servicii de calitate copiilor și de a crea oportunități de revenire pe piața muncii a părinților”, afirmă Andrei Darie, Specialist programe, Creștere incluzivă, PNUD Moldova.

Una dintre primăriile care a beneficiat de această inițiativă este cea din municipiul Strășeni, acolo unde au fost create condiții nu doar pentru cei 20 de copii care își vizitează periodic părinții la serviciu, dar și pentru persoanele care au nevoie de serviciile Ghișeului unic pentru deservirea cetățenilor din cadrul instituției.

„Dacă cetățenii vin la primărie însoțiți de copii, noi trebuie să le asigurăm condiții ca ei să își poată perfecta actele, să depună cereri”,crede Valentina Casian, primara municipiului Strășeni.

„Când nu era acest spațiu, eu stăteam la mama în birou și o ajutam. Acum mă joc”, zice Sofia, 6 ani, fiica unei angajate a primăriei.

Una din subdiviziunile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă care oferă acum servicii prietenoase angajaților și beneficiarilor cu copii este cea din Călărași.

„Este un proiect binevenit pentru toate instituțiile publice, care susține dezvoltarea armonioasă a copiilor și pe de altă parte, facilitează accesul părinților la serviciile publice de care au nevoie. Spațiul a fost dotat cu un covoraș, scaune, creioane și cărți, astfel încât părintele poate să lucreze liniștit în timp ce copilul se află alături în siguranță. Pe lângă asta, beneficiarul serviciilor noastre poate să discute cu angajatul fără a fi deranjat de copil”, susține Elena Lungu, șefa Direcției Generale pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași.

Pentru dotarea cu mobilier și procurarea rechizitelor de birotică necesare, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a alocat 93 de mii de lei.PNUD susține sectorul public și privat pentru a extinde accesul la locul de muncă la servicii de îngrijire a copiilor. În acest context, au fost organizate trei sesiuni de instruire la Cahul, Ungheni și Strășeni privind aspectele legale și sanitare de creare a creșelor în incinta instituțiilor și companiilor.

Totodată, PNUD susține eforturile de îmbunătățire a oportunităților de pregătire profesională în domeniul de îngrijire a copiilor, printr-un prim curs oferit de Colegiul Pedagogic „Alexei Mateevici” din Chișinău. În prezent, Colegiile „Mihai Eminescu” din Soroca și „Iulia Hasdeu” din Cahul lucrează la elaborarea unor cursuri similare. Cursul este dedicat persoanelor care doresc să obțină calificare în domeniul îngrijirii copiilor și ulterior un post de muncă legal.

În Moldova, 9 din 10 bărbați și femei au cel puțin o prejudecată împotriva femeilor. Aceste prejudecăți conștiente și inconștiente creează bariere în calea participării femeilor pe piața muncii și a obținerii de venituri. Aceste prejudecăți sunt evidente dacă analizăm timpul dedicat de femei și bărbați muncii neremunerate în gospodărie și îngrijirii familiei, femeile investind de două ori mai mult timp în activitățile casnice decât bărbații.

Din acest motiv, femeile ajung să-și realizeze în medie doar 60% din potențialul lor maxim. Aceste disparități sunt dăunătoare nu doar bunăstării și dezvoltării femeilor, ci și progresului uman și societăților în general.