Din China în SUA şi până în Uniunea Europeană, producţia de orez este în scădere, ceea ce duce la creşterea preţurilor pentru peste 3,5 miliarde de oameni de pe tot globul, în special în Asia-Pacific – care consumă 90% din orezul mondial, potrivit Fitch Solutions, citat de CNBC.
Piaţa globală de orez va avea în 2023 cel mai mare deficit din ultimele două decenii, potrivit Fitch Solutions. Iar un deficit de această amploare pentru una dintre cele mai cultivate cereale din lume va dăuna importatorilor importanţi, au declarat analiştii pentru CNBC.
”La nivel global, impactul cel mai evident al deficitului global de orez a fost şi este încă cel mai ridicat preţ al orezului din ultimul deceniu”, a declarat Charles Hart, analistul de mărfuri de la Fitch Solutions.
Preţurile orezului vor rămâne probabil în jurul maximelor actuale până în 2024, se arată într-un raport al Fitch Solutions Country Risk & Industry Research din 4 aprilie. Preţul orezului a fost în medie de 17,30 USD per cwt (50,8 kg) în 2023 şi va scădea doar la 14,50 USD per cwt în 2024, potrivit raportului.
Cwt este o unitate de măsură pentru anumite mărfuri, cum ar fi orezul.
”Având în vedere că orezul este produsul alimentar de bază pe mai multe pieţe din Asia, preţurile sunt un factor determinant major al inflaţiei preţurilor alimentelor şi al securităţii alimentare, în special pentru cele mai sărace gospodării”, a spus Hart.
Deficitul global pentru 2022/2023 ar urma să ajungă la 8,7 milioane de tone, prognozează raportul. Acesta ar marca cel mai mare deficit global de orez din 2003/2004, când pieţele globale de orez au generat un deficit de 18,6 milioane de tone, a spus Hart.
De ce a scăzut producţia
Există o cantitate redusă de orez ca urmare a războiului în curs din Ucraina, precum și vremea rea în economiile producătoare de orez precum China și Pakistan.
În a doua jumătate a anului trecut, porțiuni de teren agricol din China, cel mai mare producător de orez din lume, au fost afectate de ploi abundente musonice și inundații de vară. Precipitațiile acumulate în Guangxi și provincia Guangdong din țară, principalele centre ale producției de orez ale Chinei, au fost pe locul doi ca mărime din ultimii 20 de ani, potrivit companiei de analiză agricolă Gro Intelligence.
În mod similar, Pakistanul – care reprezintă 7,6% din comerțul global cu orez – a înregistrat o scădere a producției anuale cu 31% din cauza inundațiilor severe de anul trecut, a declarat Departamentul Agriculturii din SUA (USDA), etichetând impactul drept ”chiar mai rău decât cel anticipat iniţial.”
Deficitul se datorează parțial rezultatului „deteriorării anuale a recoltei din China continentală cauzată de căldura intensă și secetă, precum și de impactul inundațiilor severe din Pakistan”, a subliniat Hart.
Orezul este o cultură vulnerabilă și are cea mai mare probabilitate de pierdere simultană a recoltei în timpul unui eveniment El Nino, potrivit unui studiu științific.
Pe lângă provocările mai stricte de aprovizionare, orezul a devenit o alternativă din ce în ce mai atractivă după creșterea prețului altor cereale majore de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, a adăugat Hart. Înlocuirea altor cereale cu orezul a condus la creşterea cererii.
Ale cui boluri de orez vor fi afectate?
Scăderea producției de orez de la an la an în alte țări precum SUA și UE a contribuit, de asemenea, la deficit, a declarat Oscar Tjakra, analist senior la banca mondială pentru alimente și agricultură Rabobank.
”Situaţia deficitului global de producţie de orez va creşte costul importului de orez pentru importatorii importanţi de orez precum Indonezia, Filipine, Malaezia şi ţările africane în 2023”, a spus Tjakra.
Multe ţări vor fi, de asemenea, forţate să-şi reducă stocurile interne, a declarat Kelly Goughary, analist senior de cercetare la Gro Intelligence. Ea a spus că ţările cele mai afectate de deficit vor fi cele care suferă deja de o inflaţie ridicată a preţurilor alimentelor, cum ar fi Pakistan, Turcia, Siria şi unele ţări africane.
”Piaţa globală de export de orez, care este de obicei mai strânsă decât cea a celorlalte cereale majore… a fost afectată de restricţiile la export ale Indiei”, a spus Hart. India a interzis exporturile de orez spart în septembrie, o mişcare despre care Hart a spus că a fost ”un factor major al preţului” pentru orez.
Surplus la orizont
Cu toate acestea, deficitul poate fi în curând un lucru din trecut.
Fitch Solutions estimează că piaţa globală de orez va reveni la ”o poziţie aproape echilibrată în 2023/24”.
Acest lucru ar putea duce la o scădere anuală a contractelor futures pentru orez sub nivelul din 2022, dar să rămână ridicate, la „cu mai mult de o treime peste valoarea medie ante-Covid (2015-2019), parţial pe măsură ce stocurile sunt reaprovizionate după o perioadă de retrageri extinse.”
”Credem că piaţa orezului va reveni la surplus în 2024/25 şi apoi va continua să se relaxeze pe termen mediu.”
Fitch estimează că preţurile orezului ar putea scădea cu aproape 10%, până la 15,50 USD per cwt în 2024.
”Producţia globală de orez va înregistra o revenire solidă în 2023/24, cu o creştere anuală de 2,5%”, prognozează raportul Fitch, bazându-se pe faptul că India este un ”motor principal” al producţiei globale de orez în următorii cinci ani.
Cu toate acestea, producţia de orez rămâne la cheremul condiţiilor meteorologice.
După precipitaţii, prognozele de căldură intensă şi valuri de căldură în al doilea şi al treilea trimestru din 2023 continuă să reprezinte o ameninţare pentru recolta de grâu din India, avertizează raportul. Este posibil ca nici alte ţări să nu fie cruţate.
”China este cel mai mare producător de orez şi grâu din lume şi se confruntă în prezent cu cel mai înalt nivel de secetă în regiunile sale de cultivare a orezului din peste două decenii”, a spus Goughary.
Marile ţări europene producătoare de orez, cum ar fi Franţa, Germania şi Marea Britanie, au fost, de asemenea, afectate de cea mai gravă secetă din ultimii 20 de ani, a adăugat ea.
