Indicii timpurii ale autismului pot fi identificate la copiii sub șase luni, potrivit unui nou studiu. Cercetătorii americani au analizat modul în care copiii (de la nou-năsuți până la cei în vârstă de 3 ani) privesc chipurile din jurul lor. Ei au descoperit la copiii cu vârste cuprinse între 2 și 6 luni, diagnosticați mai târziu cu autism, dar dezvoltați inițial normal, un contact vizual diminuat - semn distinctiv de autism. Un expert din Marea Britanie a declarat că rezultatele ridică speranța posibilității unor intervenții timpurii.
În cadrul studiului, cercetătorii conduși de Școala de Medicină a Universității Atlanta, SUA - au folosit tehnologia "urmăririi ochiului" pentru a măsura modul în care copilul se uită și răspunde la indiciile sociale. Ei au descoperit că bebelușii de peste două luni, diagnosticați mai târziu cu autism, au arătat un declin constant în urmărirea interacțiunilor umane prezentate în clipuri video.
"Acest studiu demonstrează pentru prima dată că este posibil să detectăm semne ale autismului în primele luni de viață. Acestea sunt primele semne de autism pe care le-am observat vreodată.”, a declarat pentru BBC News cercetătorul Dr. Warren Jones.
Studiul, în colaborare cu Centrul de Autism Marcus, a urmărit 59 de copii care au prezentat un risc ridicat de autism (având frați cu aceeași afecțiune), precum și 51 de copii cu risc minim.
Dr. Jones și colegul lui, Dr. Ami Klin, i-au ținut sub observație până la vârsta de 3 ani, când, în mod oficial, copiii au fost evaluați pentru autism. Treisprezece dintre copii (11 băieți și 2 fete) au fost diagnosticați cu tulburări din spectrul autismului - o serie de tulburări, care includ autism și sindromul Asperger.
La copiii cu autism contactul vizual este în scădere
Cercetătorii s-au îndreptat apoi înspre datele obținute în urma "urmăririi ochilor" și ceea ce au descoperit a fost surprinzător: "La copiii cu autism, contactul vizual este deja în scădere din primele șase luni de viață. Dar, acest lucru poate fi văzut doar cu ajutorul unei tehnologii sofisticate, nefiind vizibil pentru părinți. Daca aceștia sunt îngrijorări, trebuie să vorbească cu pediatrul copilului", a menționat cercetătorul Dr. Warren Jones.
Dr. Deborah Riby, de la Departamentul de Psihologie la Universitatea din Durham, a declarat că studiul a oferit o introspecție a momentului de atenție socială atipică la copiii care ar putea să dezvolte autism: "Acești markeri timpurii sunt extrem de importanți pentru noi, diagnosticând mai devreme un copil care are una dintre aceste afecțiuni - cum ar fi autismul - putem interveni și ajuta la dezvoltarea lui".
Cercetarea trebuie însă reprodusă la o scară mai mare
Caroline Hattersley, șef de informații și consultantă la Societatea Națională de Autism, a declarat că cercetarea a fost "bazată pe un eșantion foarte mic și trebuie să fie reprodusă la o scară mult mai mare înainte de a concluziona.
Autismul este o afecțiune foarte complexă. Dacă două persoane sunt diagnosticate cu autism, asta nu înseamnă că ele sunt identice, deci avem nevoie de o abordare holistică a diagnosticului, care să ia în considerare toate aspectele legate de comportamentul unui individ. O abordare mai cuprinzătoare permite identificarea întregului ajutor de care pacientul are nevoie. Este vital ca toți bolnavii cu autism să aibă acces la diagnosticare, deoarece aceasta poate fi cheia pentru deblocarea ajutorului necesar care permite persoanelor aflate în această situație să-și atingă potențialul maxim."
Desigur, nimeni nu își dorește un răspuns afirmativ la această întrebare, însă probabilitatea ca anumite semne îngrijorătoare din comportamentul unui bebeluș să fie simptome ale autismului, este din ce în ce mai mare în zilele noastre. Statisticile arată că unul din 150 de copii este diagnosticat cu autism, iar băieții prezintă un risc de 4 ori mai mare decât fetele în această privință.
De aceea, teama părinților nu trebuie judecată ca o exagerare, ci ca o consecință firească a faptului că autismul pare să fie una dintre maladiile secolului nostru.