Ajunul Bobotezei în Moldova. Ce ar trebui să facă femeile măritate și nemăritate

Creștinii ortodocși care se conduc de calendarul iulian, marchează astăzi, 18 ianuarie, Ajunul Bobotezei. În lăcașele sfinte se săvârşeşte Sfânta Liturghie, după care se face Agheasma Mare, considerată vindecătoare de diferite boli. Preotul Andrei Pârgaru, de la Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dumitru” din satul Chetrosu, raionul Anenii Noi, a declarat că Ajunul Bobotezei, este una dintre cele mai importante sărbători creștine.

„În ajunul Bobotezei, biserica prăznuiește sfințirea Aghesmei Mari. În rest, pe parcursul anului se face Aghesme Mici. Creștinii vin cu vase curate şi primesc această agheasmă binecuvântată care este de folos pentru stropirea casei, a grânelor, a livezilor, a gospodăriilor şi chiar de gustat este bine. În ajunul Botezului este zi de post aspru pentru sărbătorea Botezuluil”, a spus preotul.

Potrivit tradiției, de Bobotează, a doua zi, după Sfânta Liturghie, preotul sfinţeşte apa din fântâna cea mai apropiată de biserică. Și astăzi se mai practică obiceiul de a merge la râu sau la lac după Sfânta Liturghie, unde din gheaţă se face o cruce pe care preotul o lasă în apă, iar bărbaţii se aruncă să caute crucea, cel care o găseşte va fi cel mai norocos și mai sănătos pe întreg anul.

• În trecut, în Ajunul Bobotezei femeile proaspăt căsătorite erau atribuite prin stropit cu agheasmă grupului de femei măritate, după care se așezau la masă și petreceau.
   
• În noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele.
   
• Tot în ajun de Bobotează fetele mari pot să-și afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau să ceară de la preot  un fir de busuioc sfințit pentru a-l pune noaptea sub pernă. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui sortit.
   
• Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc.
   
• În vremurile mai îndepărtate fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă, a doua zi, îl gaseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
   
• În popor se mai păstrează tradiţia potrivit căreia, începând cu Ajunul Bobotezei și două săptămâni după aceasta, nu se spală rufele, fiindcă apa este sfințită.
   
• De Bobotează nu se lucrează nimic prin casă, nu se mătură în această zi. Există şi o tradiție de a face o cruce deasupra ușii.